x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Timp liber Culinar Spanac cu destinatie

Spanac cu destinatie

de Monica Stefania Velicu    |    26 Apr 2006   •   00:00
Spanac cu destinatie
OCHIUL SOACREI
"Nu stiu altii cum sunt", dar eu, intotdeauna dupa mesele din zi de sarbatoare, ma simt asa, trista si lipsita de chef de viata.

Dupa atatea pregatiri, dupa atatea bunatati, petreceri, voie buna, (depinde, bineinteles, si cum se poarta nora-mea), parca nu mai am nici pofta de mancare. Iar acum, copiii se pregatesc sa plece la tara la cuscri si eu raman iar singura cu domnul Socru si cu frigiderul plin de bunatati. Dar degeaba.

Mai ales ca acum sunt cam suparata ca vor sa ma lase singura, cred ca n-o sa ma ating de nimic. Stiti doar vorba aia, rau cu rau, dar mai rau e fara rau...

Si ma intreb ce-o sa ma fac eu cat e ziulica de mare, fara o intepatura din partea nora-mii, fara o lauda, fara un cuvintel macar. Cred ca am stat cam mult impreuna in ultima perioada si am devenit dependenta de rautatile nora-mii. Nu credeam sa ajung sa spun asta vreodata!

Si daca tot se pregatesc sa plece la ai ei la tara, desi eu i-am invitat la noi la masa, am zis sa le fac si lor, (si ei) o bucurie. Cuscrii n-au vrut sa vina la masa ca trebuia sa facem pregatirile impreuna si nu ne potrivim deloc la gusturi.

Pe asta mica am dat-o eu pe brazda, ca doar nu era s-o las sa-i gateasca lui fiu-meu asa cum invatase ea de la cuscra, dar mai am ceva de lucru. I-am transmis ceva din spiritul meu artistic... Intotdeauna am fost o sensibila, iar asta se vede si astazi la bucatarie. O floricica macar si tot creez eu ceva pe un platou cu salata.

Cuscra n-are simtul asta al frumosului. Dupa parerea ei, mancarea, daca e buna, e buna oricum... si invers. Nora-mea a inteles ca lucrurile nu stau chiar asa, dar mai are de lucru.

Inainte de plecare am vrut sa-i mai dau o lectie si am rugat-o sa ma ajute sa-i prepar cuscrei ceva. Voiam s-o umilesc putin cu priceperea mea. Si m-am apucat sa prepar ceva mai usor, fara carne, ca am mancat destula. Asa ca i-am pregatit o rulada de spanac. Si-am si asezat-o frumos intr-un vas de Jena, ornata de-ti venea s-o mananci din ochi.

Pe nora-mea am pus-o sa spele spanacul, frunza cu frunza, si nu m-as mira sa le trosneasca firisoare de nisip prin dinti la cat e ea de ametita.

Iar eu am preparat blatul dintr-un piure de cartofi in care am pus vreo trei oua, doua linguri cu faina si una cu ulei. Am uns cu putin unt o tava si am turnat compozitia.

Am lasat-o la cuptor pana s-a rumenit si cand am scos-o am uns-o frumos cu spanac pregatit normal, cu o ceapa, un cubulet de unt, doi catei de usturoi, adaugati la sfarsit, si un piculet de zeama de lamaie, daca doriti. Am ras si niste branza peste ea si am rulat-o frumos cu un prosop.

Nu va spun cum arata, va las sa incercati si sa va convingeti. Desi pun pariu ca n-o sa primesc nici un telefon de la cuscra...

RULADA CU SPANAC
Se fierbe un kg de cartofi din care se face piure. Se adauga 3 oua, o lingura cu ulei si doua cu faina si se amesteca bine, avand grija sa nu se formeze cocoloase. Daca e prea moale compozitia, puteti sa mai ingrosati cu faina pana cand capata consistenta unei smantani. Se asaza intr-o tava unsa cu ulei sau unt topit si se da la cuptor pana cand se rumeneste. Se scoate pe un prosop si se unge cu o crema de spanac preparata dupa metoda traditionala. Se rade branza uscata, se ruleaza si se lasa sa se raceasca. Se serveste cu masline verzi.
×