Limba română: Ce înseamnă cuvântul ABNEGAȚIE

Putem spune că este expresia supremă a devoțiunii — un gest conştient de a pune binele celorlalți sau al unui ideal înaintea intereselor proprii.

Ce înseamnă «abnegație» — definiție DEX

Conform DEX și dicționarelor explicative românești, abnegație este un substantiv feminin care desemnează:

1. Devotament dus până la sacrificiu — o dedicare totală care implică renunțare la propriile dorințe sau interese, în favoarea altora. 

2. Sacrificiu voluntar; renunțare la ceva scump — gestul conștient de a renunța la lucruri de valoare, în numele unui scop mai înalt. 

Etimologic, cuvântul provine din francezul abnégation, care la rândul său derivă din latinescul abnegatio. 

Folosiri, nuanțe și exemple

• În contexte morale sau religioase, abnegația este apreciată ca o virtute — moartea egoismului, sacrificiul personal pentru binele comunității.

• Termenul poate apărea și în literatură sau discurs politic, pentru a reda imaginea unei persoane care se consacră unei cauze: „a acționa cu abnegație”.

• Abnegație nu înseamnă doar renunțare involuntară, ci o alegere asumată, conștientă, în care persoana își pune voința la dispoziția unei valori superioare.

Exemple:

• „Ea s-a dedicat cu abnegație îngrijirii bolnavilor, uitându-se rar la propriile nevoi.”

• „Dăruirea lui a demonstrat o abnegație rar întâlnită în timpurile noastre.”

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta