Limba română: Ce înseamnă cuvântul „Elucubrație”

Definiția din DEX

Potrivit DEX 2009, elucubrație înseamnă:

ELUCUBRÁȚIE, elucubrații, s. f. (Livresc)

1. Expunere, idee, teorie lipsită de logică, născocire absurdă.

2. Producție literară (sau științifică) lipsită de valoare.

Originea cuvântului

„Elucubrație” vine din francezul élucubration, care la rândul lui provine din latinescul elucubratio – „lucrare făcută noaptea, cu trudă”. Inițial, sensul era unul neutru (lucrare elaborată cu efort), dar în timp a căpătat o nuanță ironică, desemnând un rezultat exagerat, artificial sau lipsit de sens.

Cum se folosește în vorbire

Astăzi, „elucubrație” este folosit în special pentru a ironiza sau a critica o idee, o teorie sau un discurs pe care îl considerăm absurd sau lipsit de fundament.

• Exemple:

  • „Tot ce a spus la ședință sunt doar elucubrații fără nicio bază reală.”

  • „Această teorie conspiraționistă este o elucubrație.”

  • „Cartea a fost considerată o elucubrație pseudo-științifică.”

„Elucubrație” are o forță expresivă aparte – nu doar că respinge ideea în cauză, dar sugerează că aceasta este și ridicolă. Este un termen potrivit pentru contexte polemice, articole de opinie sau dezbateri în care vrei să evidențiezi lipsa de substanță a unui argument.

Citește pe Antena3.ro

O ucraineancă dispărută în Italia a fost găsită în casa unui român. Tatiana a făcut o mărturie la care nimeni nu se aștepta