Potrivit analizei realizate de Dumitru Chisăliță, președintele AEI, această creștere nu este rezultatul unui singur eveniment, ci al unei combinații periculoase între tensiuni geopolitice și vulnerabilități structurale ale pieței europene de gaze
De ce a sărit TTF cu 40%
1. Lovitură directă asupra ofertei globale de LNG
Un atac cu drone atribuit Iranului a vizat instalații majore de gaz natural lichefiat (LNG) din Qatar, în special complexul Ras Laffan. Qatar este unul dintre cei mai mari exportatori de LNG la nivel mondial, iar oprirea producției a eliminat brusc o parte semnificativă din oferta globală.
Europa depinde masiv de LNG pentru a compensa reducerea livrărilor rusești. Orice întrerupere a fluxului lovește direct în echilibrul fragil dintre cerere și ofertă
2. Riscuri logistice în Strâmtoarea Ormuz
Instabilitatea geopolitică a afectat și traficul prin Strâmtoarea Ormuz, punct strategic prin care trece aproape 20% din comerțul global de LNG. Blocajele sau riscurile crescute de transport majorează costurile și amplifică panica din piață
3. Piață deja tensionată
Europa intrase deja într-o perioadă sensibilă: stocuri relativ scăzute, necesitatea reumplerii depozitelor după iarnă și presiuni sezoniere. În acest context, un șoc de ofertă – chiar temporar – produce reacții disproporționate
De ce gazul crește mai violent decât petrolul
Dumitru Chisăliță explică faptul că diferența ține de structura pieței:
Petrolul este o piață globală, extrem de lichidă (aprox. 105 milioane barili/zi), cu stocuri strategice mari și capacitate de redirecționare rapidă.
Gazul este mai regional, dependent de infrastructură fixă (conducte, terminale LNG).
Capacitatea de stocare a gazului este limitată și sezonieră.
Piața TTF este mai mică și mai influențată de fluxuri speculative.
Astfel, o întrerupere de 10% în oferta de gaz nu poate fi compensată rapid, iar prețul reacționează violent – creșteri de 30-50% nu sunt neobișnuite, în timp ce petrolul urcă de regulă 5-10% în situații similare
Ce urmează pentru prețul TTF
Evoluția viitoare este incertă, dar pot fi conturate mai multe scenarii:
Scenariul escaladării
Dacă tensiunile persistă sau Strâmtoarea Ormuz este blocată, TTF ar putea urca spre 90 €/MWh în scenarii extreme
Scenariul normalizării
Dacă aprovizionarea cu LNG rămâne solidă și conflictul se temperează, prețurile ar putea reveni în zona 35–50 €/MWh
Tendința 2026–2027
Pe termen mediu, diversificarea surselor și eventual reumplerea depozitelor pot stabiliza piața în intervalul 25–40 €/MWh, însă evenimentele geopolitice pot inversa rapid trendul
Impactul asupra României
1. Factura populației
România produce aproximativ 90% din necesarul intern, iar prețurile pentru populație sunt plafonate. Impactul direct este limitat atâta timp cât schema de compensare rămâne activă
2. Industrie și economie
Sectorul industrial cumpără gaz la prețuri legate de TTF.
Un TTF la 40 €/MWh poate duce la creșteri de aproximativ 20% pentru consumatorii noncasnici.
La 60 €/MWh, creșterile pot ajunge la 40%
Consecințele pot include:
- reducerea activității unor fabrici,
- scumpiri în lanț (inclusiv la alimente),
- presiune suplimentară asupra inflației.
3. Energie electrică
Gazul stabilește adesea prețul marginal în piața de electricitate. Dacă gazul se scumpește, crește și energia pe piața liberă
Ce atenuează riscurile
România este într-o poziție relativ favorabilă față de alte state UE:
- producție internă importantă,
- depozite subterane dezvoltate,
- viitorul proiect offshore Neptun Deep din Marea Neagră (2027–2028), care poate reduce dependența de import
Explozia de 40% a TTF reflectă o piață fragilă, dependentă de LNG și extrem de sensibilă la geopolitică. Gazul european rămâne vulnerabil la conflicte, blocaje logistice și reacții emoționale ale pieței.
Pentru România, efectele sunt temporar amortizate prin producția internă și plafonări, dar dacă tensiunile persistă, presiunea asupra industriei, inflației și economiei va deveni inevitabilă



