
Definiția cuvântului „solitar” din DEX
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), termenul solitar are mai multe sensuri:
-
SOLITÁR, -Ă, (adjectiv) – Care trăiește singur sau izolat; retras, singuratic.
-
(substantiv) – Persoană care trăiește retrasă, izolată de societate.
-
(botanică/biologie) – Care apare sau crește izolat, nu în grupuri sau colonii.
-
(figurat) – Care se manifestă singular, fără asociere cu altele de același fel.
În esență, solitar desemnează ideea de singurătate asumată sau izolare – fie în mod natural, fie ales.
Cum folosim „solitar” în viața de zi cu zi?
Despre oameni:
Atunci când spunem despre cineva că este „o persoană solitară”, ne referim la cineva care preferă liniștea propriei companii în locul socializării intense. Solitarii nu sunt neapărat oameni triști sau izolați involuntar; adesea, ei aleg să petreacă timp singuri pentru reflecție, creativitate sau echilibru emoțional.

Despre natură:
Un copac crescut singur în mijlocul unei pajiști poate fi descris drept „copac solitar”. În acest caz, cuvântul subliniază imaginea de unicitate și izolare.
Solitar nu înseamnă întotdeauna singurătate tristă
Este important să facem diferența între solitudine (alegerea de a fi singur, benefică sufletului) și singurătate (un sentiment dureros de izolare).
O persoană solitară poate fi perfect fericită în universul său propriu, găsind inspirație și pace în lipsa agitației din jur.
Exemple de folosire a cuvântului „solitar”
-
„Artistul era un spirit solitar, preferând serile liniștite în atelierul său.”
-
„În vârful dealului se afla un stejar solitar, martor al trecerii timpului.”
-
„A fost o luptă solitară, dar a dus-o până la capăt cu curaj.”
Solitar este un cuvânt frumos, profund, care vorbește despre unicitate, introspecție și libertatea de a trăi în propriul ritm. Fie că ești o persoană activă social sau un spirit retras, fiecare dintre noi are momente de „solitar”, momente în care căutăm liniștea și echilibrul în singurătatea aleasă.