Doliu în lumea presei! A murit fondatorul primului ziar în limba engleză din România

Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România a transmis un mesaj încărcat de emoție, în semn de omagiu față jurnalistul Radu Bogdan.

In memoriam Radu Bogdan

Jurnalistul Radu Adrian Bogdan a încetat din viaţa duminică, 4 august 2024. El lasă în urmă o activitate bogată în slujba condeiului, atât ca ziarist comentator de politică externă, cât şi ca scriitor.

Spirit vizionar şi întreprinzător, Radu Bogdan a demarat la începutul anilor ’90 o muncă curajoasă de pionierat în istoria presei romaneşti, respective  înfiinţarea primelor ziare în limbi străine în România. Astfel, pe 9 octombrie 1991 a lansat cotidianul în limba engleză „Nine O’Clock”, care în cei 32 de ani cât s-a aflat sub conducerea sa s-a impus ca un nume de referinţă în peisajul presei din România.

Din 1994 a condus pentru câţiva ani şi saptamanulul în limba engleză „Romanian Economic Observer”, iar din iulie 1996, la acesta s-a adăugat şi cotidianul de limba franceză „Bucarest Matin”, transformat ulterior în săptămânalul „Bucarest Hebdo”. În toamna anului 2000 a lansat şi săptămânalul de limba italiană „Sette Giorni”.

Radu Bogdan s-a născut la Galaţi, pe 25 septembrie 1941 şi este absolvent al Facultăţii de Drept din Bucureşti (promoţia 1964), unde a obţinut şi titlul de doctor în drept în mai 1987, după susţinerea tezei „Dreptul la suveranitate asupra resurselor naturale”.

Din octombrie 1964 şi până în decembrie 1989 a lucrat în calitate de commentator de politică externă la ziarul “Scânteia”. În perioada februarie 1973-decembrie 1976 a fost corespondent al Agenţiei romane de presă “Agerpres”, al ziarului “Scânteia” şi al Radio Televiziunii Române în Italia.

De la apariţia sa în februarie 1990 şi până în septembrie acelaşi an, a fost redactor şef al cotidianului „Dimineaţa”. Ulterior, până la sfârşitul anului 1991, a condus revista bilunară „Mondorama”.

În întreaga sa activitate de comentator de politică externă a realizat lucrări, studii şi articole consacrate dreptului internaţional şi relaţiilor internaţionale, unele dintre acestea publicate sub forma unor cărţi independente.

Totodată, este de menţionat şi activitatea sa în cadrul secţiilor de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale din cadrul Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale din România (ADIRI) şi respectiv Asociaţia Juriştilor, unde a susţinut de-a lungul anilor nenumărate comunicări şi referate, pe teme de drept internaţional şi relaţii internaţionale.

De asemenea, începând din 1970 a luat parte la o serie de conferinţe internaţionale atât în România cât şi în străinătate la care a prezentat comunicări referitoare la problemele securităţii europene şi dezarmării în Europa şi în lume.

Din 1980, a participat la diferite sesiuni ale Conferinţei pentru Dezarmare de la Geneva, ale Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (Madrid, Viena), precum şi ale Conferinţei pentru Dezarmare şi Încredere în Europa (Stockholm), în delegaţii ale Ministerului de Externe al României.

După 1990, a participat tot în calitate de delegat al Ministerului de Externe la Conferinţa ministerială CSCE de la Roma (1993) şi Reuniunea la nivel înalt de la Budapesta (1994).

Între anii 1994-1997 a desfăşurat, în calitate de colaborator extern, activitate didactică la Academia de Poliţie din Bucuresti-Catedra de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale.

Dintre lucrările şi cărţile publicate se remarcă: „Punctele firebinți ale Africii”, Editura Politică, 1971; „Când muzele se destăinuie”, Editura Eminescu, 1985; „Dincolo de cerul senin”, Editura Albatros, 1989; „Jurnal spaniel”, 1990; „România şi procesul securităţii europene”, Editura Politică, 1985; România – 20 de ani de diplomaţie multilateral” (în colaborare), Editura Politică, Bucureşti 1985.