Ii place sa manance cu ambele maini si adora barbatii. Ii plac barbatii destepti, dar ii apreciaza si pe cei frumosi. Desi are 69 de ani, se incapataneaza sa fie mereu tanara in tot ceea ce face. Aceasta este Stela Popescu.
Nu sunt frumoasa. Mama spunea asa: âFata mea nu-i frumoasa, dar e lipicioasa".
Ei, astea au fost mandria mea! Le-am mostenit de la mama. Odata, am fost la un eveniment si am ajuns ceva mai tarziu. In clipa in care am intrat, un domn a exclamat: âAu venit picioarele tineretii mele!!!".
Nu! Din punctul asta de vedere, sunt o lenesa. Prefer sa nu mananc, decat sa fac sport. Desi pana la 16 ani am facut parte din echipa de gimnastica sportiva din Brasov. Nu stiu de ce, dar sportul ma oboseste.
Am tinut cura de slabire inca de la tata mamei. Toata viata am urmat tot felul de regimuri. Am un mare defect: mananc gras. Am fost crescuta in Brasov si, ca atare, nu-i floare ca varza si nici pasare ca porcul! Imi place sa mananc grasimi, sa beau palinca, atunci cand sunt obosita, asa cum fac sapatorii de santuri. Mananc, nu ma-ncurc. De-aia sunt grasuta. As vrea sa fiu inalta si slaba.
Cred ca sinceritatea. E foarte obositor sa te prefaci. Daca minti, uiti si te faci de ras. Stii de ce-l admir pe Mircea Dinescu? Pentru ca indiferent ce ar spune, niciodata nu se dezminte. El spune cu convingere, cu credinta. Chiar daca dupa o vreme se contrazice. Dar o spune cu atata convingere, incat nu ma deranjeaza.
Da. Viata-i scurta, iar oamenii devin intelepti spre sfarsitul ei, atunci cand nu mai poti face mare lucru. As fi vrut sa fac un miliard de lucruri, insa mi-a trecut vremea, cum se spune. Daca Revolutia ar fi venit cu cel putin zece ani mai devreme, ma gasea in plina forta. E o diferenta de 20 de ani intre generatia creativa si ceea ce reprezint eu acum. Insa ma mai tin tare! Ca nu vreau sa ma las, nici de-a dracului!
Nu! Sunt dezamagita de politicieni. M-as implica in partidul in care as vedea ca face ceva. Dar, deocamdata, nimeni nu a facut nimic bun. Sigur ca au incercat toti! Iar situatia ingrozitoare a populatiei, chiar foamea care bate la usa, mi se par revoltatoare. As fi putut sa intru in politica. Imediat dupa Revolutie l-am cunoscut pe domnul Coposu. Toata lumea stia atunci dragostea pe care i-o purtam acestui om si n-au mai indraznit sa se apropie de mine, crezand ca sunt adepta Partidului National }aranesc. N-am fost adepta acestui partid, ci am crezut in vizionarul, in arhanghelul Coposu. Asta a fost legatura mea cu politica.
Este o buna incercare! Dar sa nu se exagereze, pentru ca atunci actiunea nu mai devine serioasa. Trebuie sa se aleaga femei frumoase, sufleteste vorbind, si foarte puternice. Eu cred in spiritul gospodaresc al femeilor si in puterea lor de daruire. Sunt mai putin egoiste.
N-am nimic cu ei. Dimpotriva! Ador barbatii!! Imi plac barbatii frumosi si destepti. Mi-au placut barbatii intotdeauna.
Nu.
Aaa... ii iubesc pe Patapievici, pe Plesu, pe Dinescu, pe Cartarescu. Imi plac barbatii destepti. Sunt chiar si frumosi. Stii ce cred? Ca atunci cand iubesti pe cineva, ti se pare frumos.
Enache ar fi un barbat frumos, daca ar vorbi mai putin... Pepe e un barbat frumos, daca ar fi mai inalt. Romanii sunt frumosi. In trupa Etno mai este un barbat extraordinar de frumos.
Singura si e posibil asa sa raman. Stii ce se intampla cu femeia? Daca ramai vaduva la 40 de ani, te recasatoresti. Daca ramai vaduva la 70 de ani, te duci la cimitir si pui flori. Daca ramai vaduva intre aceste doua varste, e foarte greu sa mai faci un mariaj reusit. Eu am avut un mariaj foarte reusit. Mi-e foarte greu sa ma mai atasez de cineva. Desi viata iti ofera un milion de surprize. Se poate intampla sa gasesc un om atat de sensibil, atat de destept, incat sa-mi faca placere sa stau alaturi de el. Am 69 de ani. Am ajuns la varsta la care stiu ca viata-i mult prea scurta ca sa te ocupi de toate prostiile.
Nu, pentru ca nu sunt niciodata acasa. Sunt numai pe drumuri. Fac televiziune, ma duc in turnee, in strainatate, fac spectacole in tara. Abia mai am timp sa-mi fac ordine in dulap si sa ma duc la tara, sa-mi pun flori.
Nu. Oricat de voluntara si de puternica par, imi e mai usor sa primesc ordine. Nu sunt apta pentru initiative multe. Teatrul m-a facut asa. Regizorul, pana la urma, mi-a coordonat oarecum viata. Daca nu as fi facut teatru, degeaba n-as fi stat. Am energie, am putere, iubesc oamenii si pot oricand sa ma apuc de treaba. M-as fi vazut totusi in domeniul restaurantelor. Am vrut sa fac si arhitectura, dar frica de matematica m-a indepartat.
Roxana I. Ancuta