Sambata trecuta, la Alcala de Henares, in Spania, a avut loc un concert Phoenix organizat de Agentia Nationala pentru Sprijinirea Initiativelor Tinerilor, cu sprijinul Ambasadei Romaniei la Madrid. Concertul a fost evenimentul anului pentru romanii din Madrid si din oraselele din jurul capitalei spaniole.
MAGDA COLGIU
Cocotati pe garduletul care imprejmuia Piata Cervantes din Alcala de Henares, romanii sunt bucurosi, dar si tristi in acelasi timp. Bucurosi ca pot vorbi cu cineva din tara, ca mai afla ce-i pe-acasa, dar tristi ca doar eu ma pot intoarce. Neavand actele in ordine, o deplasarea in tara e un mare risc.
âParca tot acasa..."
âEste bine aici. Castigam bine, dar parca tot acasa e mai bine. Avem soti, copii,
case", spune Felicia, o buzoianca de 51 de ani. A lasat in tara un sot si doi copii mari. In Romania a lucrat ca proiectant-arhitect la o intreprindere, apoi a lucrat la o banca. Dupa falimentul acesteia, femeia s-a trezit, la 47 de ani, fara serviciu. âCe puteam sa fac? Acum trei ani si jumatate mi-am facut bagajele si am plecat in lume." Auzise ca in Spania, daca esti muncitor, poti castiga bani frumosi. Asa a fost. S-a angajat menajera la o familie de spanioli. âCredeti ca ne e bine printre straini? Nu! E adevarat, suntem platiti mai bine decat in tara, locuim intr-un oras frumos, putem trimite bani acasa, dar... suntem totusi printre straini."
Peste tot se vorbeste romaneste
Peste tot in Madrid, in cafenele, in magazine, in autobuze, in metrou este imposibil sa nu auzi vorbindu-se romaneste. Multi dintre romanii cu care am stat de vorba sunt multumiti cum sunt tratati de angajatorii spanioli. Ei spun despre conationalii nostri ca sunt descurcareti, harnici si inventivi, gasind solutii la aproape orice probleme.
Emil este din Bucuresti. A ajuns in Spania de 3 ani si jumatate. Are 24 de ani si lucreaza âla negru", intr-un parc de distractii pentru copii. Emil este curios sa afle ce mai este acasa. Ma intreaba cat mai costa painea, cine candideaza la alegerile locale din Bucuresti si, mai ales, daca in tara este dezastrul pe care il descriu ce-i care vin din Romania. Dupa o intalnire cu cativa romani recent veniti din tara, care descriau Romania ca pe-un fel de stat african, Emil luase hotararea sa nu se mai intoarca. Intre timp s-a razgandit, vrea sa revina in Romania, dar se teme sa nu faca o greseala.
Dupa ce vad preturile din Madrid, intreb: âCum reusiti sa strangeti bani ca sa trimiteti in tara?". âSimplu", spune Emil, romanii stau aici cate trei-patru intr-o camera, muncesc pe rupte, mananca ce-i mai ieftin.
Domnuâ Nicu
In zona Principe Pio, un afis micut, scris in romaneste, iti atrage atentia: âVrei sa receptionezi programele tv din tara? Suna la 600. ********, Nicu". Am sunat, curioasa sa stau de vorba cu cel care incearca sa faca âafaceri" cu romanii din Madrid. Dupa doua-trei apeluri, la celalalt capat al firului raspunde un barbat cu puternic accent moldovenesc. Ii spun cine sunt, ce vreau de la el. Din pacate, domnul Nicu, care locuieste intr-un orasel de langa Madrid, nu poate veni la intalnire. Spune ca, in afara de instalatul amplificatoarelor de semnal, pentru care âtaxeaza" 300 de euro, faciliteaza si obtinerea actelor necesare pentru intrarea in legalitate a romanilor.
La biserica
Duminica, romanii la biserica. Imbracati frumos, romanii merg pe Strada Madre Molas numarul 1. Aici, in incinta unei biserici catolice functioneaza o biserica romaneasca. Preotul Teofil Moldovan este paroh aici de peste 20 de ani. Biserica nu e doar loc de reculegere. In curte se desfasoara negocieri febrile: âUite un telefon. Il vrei? Vrei altul? Ia uite ce tricou! E de firma. Ti-l las la jumaâ de pret. Vrei?".
Comunitatea romanilor nu este inchegata. Multi prefera compania altor imigranti - peruani, ecuadorieni sau polonezi. Povestea lui Andrei explica poate cel mai bine de ce romanii se feresc de alti romani. Andrei a lucrat in Madrid pentru un roman. âAm lucrat timp de doua luni, cu promisiunea ca ma plateste. Nu s-a intamplat nimic. I-am zis ca nu am bani sa imi cumpar mancare, ce sa mai zic de chirie. Si? Du-te si reclama-ma!", i-a raspuns angajatorul roman.
Statistici oficiale, date neoficiale
Numarul oficial al conationalilor nostri care traiesc in Spania se ridica la 100.000 de oameni, in realitate pana si oficialii de la ambasada spun ca in Spania sunt peste 300.000 de romani. Principalele probleme ale romanilor din Spania sunt legate de acte, peste doua treimi dintre cei stabiliti aici locuind si lucrand âla negru". Acesta este unul dintre motivele pentru care veniturile sunt mici, situandu-se intre 600 si 1.200 de euro. Pentru cei de acasa, salariile par mari. Pentru comparatie, in Spania o paine costa intre 0,70-1 euro, un kilogram de masline poate ajunge si la 7 euro, un kilogram de branza 10 euro, iar cea mai ieftina bere costa 1,80 euro. Chiriile sunt intre 250 de euro (o camera intr-un apartament cu
2 camere) si 800-900 de euro (un apartament cu 4 camere).
Bataie pe ciolane afumate
Cei mai multi, chiar daca sunt plecati in tara de cativa ani, nu s-au obisnuit cu mancarea din Spania. In afara de ceapa si de usturoi, nimic nu are gustul mancarurilor de acasa. In Alcala de Henares, un roman cu initiativa a pus bazele unui magazin cu produse romanesti. Aici, branza romaneasca costa 7 euro, dar romanii sunt bucurosi sa simta gustul familiar. Saptamana trecuta a fost bucurie mare. La magazin s-au adus ciolane afumate. âA fost bataie pe ciolane", povesteste amuzat un conational. âIti aminteai fara sa vrei de cozile de pe vremuri."
âRoman in lume"
De trei ani, in Spania se tipareste un ziar in limba romana, care se distribuie gratuit - âRoman in lume". Inima acestui ziar este Alin Mercas, un tanar de 25 de ani, care in afara de coordonarea si redactarea ziarului este si prezentator al unei emisiuni radifonice, realizate, de asemenea, in limba romana. In fiecare duminica, de la 15:00 la 18:00, pe 107,7 FM, la Radio RK 20, romanii din asa-numitul âCoridor de Henares" si in curand cei din zona Arganda del Rey pot asculta stiri, din comunitate si din tara, si muzica.