Tradiții de Anul Nou pe rit vechi. Ce se face în noaptea de 13 ianuarie

Revelionul pe rit vechi se celebrează în data de 14 ianuarie, iar pentru această dată există câteva tradiții respectate de toți cei care se bucură de acest moment al anului.

Iată ce se face în 13 ianuarie, în fiecare an

O mulțime de români se pregătesc să treacă în anul 2024 în acest sfârșit de săptămână, iar ziua de 14 ianuarie are o semnificație importantă pentru cei care sărbătoresc Anul Nou pe rit vechi. Există mai multe tradiții de care se ține cont în această zi, iar oamenii le respectă de foarte mulți ani.

Revelionul pe rit vechi se sărbătorește în noaptea de 13 spre 14 ianuarie

Pentru peste 1 milion români, Revelionul se sărbătorește, în fiecare an, în noaptea dintre 13 spre 14 ianuarie. Astfel, în timp ce pentru unii aceasta este o noapte obișnuită, pentru alte persoane este o seară specială.

Pe 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia urează din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.

Apoi, flăcăii încing şi dansul căluţilor, pentru ca gospodăriile să fie protejate în anul care vine. Obiceiul de a ura în prag de An Nou datează din cele mai vechi timpuri.

Tinerii colindă în ultimele zile ale anului prin sat şi fac urari pentru fertilitatea pământului şi belşugul gospodăriei.

Potrivit tradiţiei, flăcăii din comună, îmbrăcaţi în haine tradiţionale şi purtând măşti care întruchipează diferite figuri mitologice, cântă şi dansează pentru a întâmpina noul an cu voie bună.

Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări, cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

O veche tradiţie în comunităţile sârbeşti din Timişoara spune că cei care se lasă acoperiţi înainte de miezul nopţii de fustele ţigăncilor vor avea noroc tot anul. Desigur, în schimbul norocului pe un an, ţigăncile solicită răsplata în bani.

Sârbii din Banat obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie în noul an, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.

Rusii din Galaţi mai păstrează încă obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători: un fel de clătite cu brânză sau cu carne, varzari, piroste, găluşti din aluat, cu interior de carne tocată, fierte în apă cu sare. În rest, şi rusoaicele învârtesc de sărbători cozonac, cârnaţi şi sarmale.

Diferenţa între cei care respectă sărbătorile de rit vechi şi cei care urmează calendarul gregorian constă în faptul că sărbătorile pe stil nou cu dată fixă sunt celebrate cu 13 zile mai devreme. Singura sărbătoare pe stil nou care respectă vechiul calendar iulian este Paştele, însă deşi are ca punct de reper data din calendarul iulian, aceasta se stabileşte în funcţie de calendarul nou.