x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cu Saddam

0
23 Ian 2006 - 00:00
IN IRAK
In dimineata zilei de miercuri, 16 iunie 1982, cu putin inaintea orei 9:00, Nicolae Ceausescu se urca in aeronava prezidentiala, cu destinatia Irak - Iordania.

Nu era prima data cand Ceausescu vizita Irakul. Mai fusese aici cu opt ani in urma, intre 19 si 21 februarie 1974. Atunci, calatoria fusese mai lunga, iar Irak reprezentase ultima etapa dintr-un tur ce inclusese Libia (12-14 februarie), Liban (14-17 februarie) si Siria (17-19 februarie). Intre timp, lucrurile se mai schimbasera, iar vizita din anul 1982 era facuta la invitatia "secretarului general al Partidului Baas Socialist, presedintele Republicii Irak". Nimeni altul decat faimosul Saddam Hussein. Pe atunci, Hussein si Ceausescu erau doi lideri de stat mai putina faima negativa. Unul dintre ei si-a lasat barba si inca traieste. Celalalt a avut mai putin noroc dupa un zbor neinspirat cu elicopterul.

A IESIT PROST. In discursul oficial romanesc al timpului, Irakul era considerat un stat "in curs de dezvoltare", spre deosebire de Romania, care avea, desigur, statutul de tara "multilateral dezvoltata". Cu toate acestea, petrolul de sub Irak ii dadea, ca si acum, o importanta uriasa acestui stat lipsit de verdeata. Interesele pe care Romania le avea aici erau foarte mari. "Noi aveam mare interes in tarile arabe si am si facut mari investitii acolo. Cu Irakul a iesit prost, pentru ca Irakul a intrat in razboi opt ani cu Iranul", povesteste Stefan Andrei, ministru de Externe in timpul regimului comunist si participant la vizita din Irak. "Noi cu irakienii aveam mari actiuni de cooperare. Cred ca atunci am pus la punct, in legatura cu doua fabrici de ciment, am mai avut niste lucrari de hidroamelioratii, o fabrica de masti de gaze. Noi voiam atunci sa facem o rafinarie la ei. Au fost negocieri, am mers cu ele pana in 1989", spune Andrei.

Palatul Tigru, resedinta lui Ceausescu pe timpul vizitei

UNIFORME SI ARMAMENT. "Noi n-am putut sa ne ridicam banii, pentru ca ei au incetat plata datoriilor catre toti din cauza razboiului cu Iranul. In afara de actiunile comerciale, vindeam la ei uniforme pentru armata, le-am vandut si armament, le-am vandut si produse ale constructiei de masini, le-am vandut si masini-unelte, le-am vandut si ciment. Dar astea erau actiuni comerciale. Pe noi ne interesa sa ne dea obiective mari in care sa lucram", sustine fostul ministru.

Desi in ambele tari, Romania si Irak, la putere erau partide socialiste, apropierea ideologica era pe planul doi, dupa afaceri: "Noi nu faceam relatiile economice numai cu tarile progresiste. Irakul avea o pozitie nationalist-araba. El era in dusmanie cu Siria, cu care de asemenea aveam bune relatii, si intr-o tara si in alta fiind la putere Partidul Baas. De fapt, Partidul Baas e un partid nationalist arab. Intre Siria si Irak, Partid Baas - Partid Baas, erau relatii de adversitate pana la dusmanie. Relatiile noastre cu Irakul nu au fost relatii bazate pe apropierea ideologica", afirma Stefan Andrei. Totusi, la Bagdad, in cea de-a doua zi a vizitei, romanii si irakienii au semnat un protocol de colaborare intre Partidul Comunist Roman (PCR) si Partidul Baas Arab Socialist Irakian.

In timpul vizitei in Irak

ACORD. Aeronava romaneasca a aterizat la Bagdad la ora 13:00, Nicolae Ceausescu fiind intampinat de Saddam Hussein, de vicepresedintele Taha Moheddin Maruf, de ambasadorul roman de acolo, Mihail Diamandopol, si de alte oficialitati irakiene. "Atunci n-am vizitat nici un obiectiv, au fost discutii", spune Andrei, membru al delegatiei oficiale, din care mai facea parte si prim-viceprim-ministrul Ion Dinca. O singura vizita a facut Ceausescu in centru civic al Bagdadului, la monumentul eroului necunoscut irakian, monument neterminat inca. Ba chiar a dat si un interviu echivalentului irakian al Scanteii, ziarul oficial Al Jumhurya. Pe langa protocolul dintre PCR si Partidul Baas, in cea de-a doua zi a vizitei, Ceausescu si Saddam au semnat si un acord pe termen lung de dezvoltare a cooperarii economice si tehnice si a schimburilor comerciale. La ora 18:55, Ceausescu decoleaza de pe Aeroportul "Al Muthava", cu directia Amman.

LOCUL 4 IN LUME LA PETROL


Bagdadul avea, in 1982, peste 3 milioane de locuitori, iar populatia Irakului depasea 13 milioane de locuitori. Tara era pe locul patru in lume la extractia de petrol, avand o productie de 168.580 de mii de tone pe an. In Irak, romanii lucrau la fabricile de ciment de la Sinjar si Al-Qaim, la sisteme de irigatii, la imbunatatiri funciare, linii electrice sau prospectiuni geologice. La vizita din februarie 1974, lui Ceausescu i-a fost inmanata de catre presedintele de atunci, Ahmed Hassan Al-Bakr, cheia de aur a Bagdadului.

CUVANTUL DE ONOARE AL LUI SADDAM HUSSEIN


Dupa semnarea acordului economic, Saddam declara in fata partii romane: "Ne cunoasteti ca suntem un partener care, atunci cand semneaza un document de colaborare cu alte state, stie sa-l respecte, sa-i indeplineasca continutul." "Noi voiam atunci sa facem o rafinarie la ei. Au fost negocieri, am mers cu ele pana in 1989. Ce s-a intamplat insa: in timpul razboiului cu Iranul, ei au oprit plata datoriilor. Iar dupa razboiul cu Kuwaitul...
Noi n-am putut sa ne ridicam banii, pentru ca ei au incetat plata datoriilor catre toti, din cauza razboiului cu Iranul. Noi am mers pe Irak, ca si altii, ca si Uniunea Sovietica, ca si Bulgaria, ca si Cehoslovacia, ca si Franta, ca si Germania, pentru ca era o tara care avea 180 de milioane de tone de petrol productie la 12 milioane de locuitori. Deci nu se punea problema ca nu are cu ce sa plateasca.
Dar, fiind in razboi cu Iranul, au oprit plata datoriilor si au cerut amanare. Ce-au facut ei este ca dupa 1989 ne-au dat marfuri in valoare de 800 de milioane de dolari datorie, petrol si alte marfuri. De astea gaseai curmale la toate colturile, pasta de dinti irakiana si asa mai departe. Deci, pe noi ne-a lovit chestia aceasta. Am facut investitii acolo", afirma Stefan Andrei.

PROBLEMA ISRAELIANA


Saddam si Ceausescu au discutat mult in 1982 situatia internationala, in special cea din Orientul Mijlociu. "Ambele parti si-au exprimat si cu aceasta ocazie profunda ingrijorare fata de continuarea practicilor ilegale ale Israelului in teritoriile ocupate si au dezaprobat masurile cu caracter opresiv luate de Israel impotriva populatiei arabe din aceste teritorii", spune comunicatul oficial comun.
Citeşte mai multe despre:   ceausescu,   irak,   saddam,   baas,   diverse

Serviciul de email marketing furnizat de