x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Filosofia butoaielor

Filosofia butoaielor

03 Mai 2006   •   00:00
CRONICA DE RESTAURANT
Cinic de-a dreptul, Diogene! N-a gasit in toata lumea antica alt loc mai bun pentru filosofie, decat in butoi! De-ar fi trait in vremurile noastre de nevestejita tranzitie, butoaiele l-ar fi inspirat, poate, sa deschida un local de cartier. Stiu si eu unul, in Titan, la care am fost recent. E un restaurant ai carui patroni au mila de viciile omului, ca vand bautura aproape la pret de magazin alimentar. Ce se intampla insa daca vrei sa mananci? O intrebare buna la ora pranzului, cand orice om primeste un telefon de la stomac: "Alo! Intra unde vezi ca scrie Ă«La ButoaieĂ»!". Am intrat...

Desigur, ma aflam intr-un restaurant! Curios insa: nimeni nu manca! Eu, fara sa ma-ntreb de ce, comand. Ospatarii, hotomani, imi dau dreptul la trei incercari. Prima - ciorba in paine (specialitatea casei, deh !): "N-avem!". A doua - muschi impleticit: "N-avem!". A treia - iepure cu masline: "N-avem!". Ce-a mai ramas? Dupa niste drumuri la bucatarie, chelnerul vine cu un "salau in sos meuniere" si cartofi natur. Adica: doua bucati de peste aruncate in cratita direct din congelator, uscate si cu gust incert dupa lunile de convietuire cu numeroase alte alimente in frigider, si un sos cu capere - abundent si impersonal. Saramura de pui ce-a urmat mi s-a parut o aventura amfibie a catorva cuburi de carne si legume sub sosul gatit ca la popota. Impresia de cantina avea sa-mi fie data si de tochitura razbunator de sarata si inutil de incarcata cu carne, servita pe post de "plat principal". De fapt, toate mancarurile par variatiuni ale unei banale tocanite "din popor".

Dincolo insa de esecul bucatariei si de miscarea dezordonata a ospatarilor - care fie-ntrebau daca sa-mi aduca toate felurile o data, fie se dirijau zgomotos cu: "Gigi, du-te la masa aia!" - un lucru neobisnuit m-a frapat: restaurantul nu are doua farfurii de acelasi fel, iar cele ramase sunt, fara exceptie, ciobite, parca intentionat. Despre bauturi, ce sa mai vorbim? Cinism ca la Diogene: intr-un local care face atata caz de butoaie, filosofia e ca vinul sa fie servit (numai)... la sticla! maxgourmet@k.ro

NOTELE LUI MAX
Taverna "La Butoaie"
Strada Liviu Rebreanu nr. 1 A
  • Mancare *****
  • Servire *****
  • Ambianta *****
  • Pret *****
  • DE GUSTIBUS

    MEDALION DE CAPRIOARA CU SOS DE CIUPERCI. Sa incep cu ce n-a fost in farfurie: medalionul de caprioara n-a fost chiar medalion, ci doua bucatele de carne pregatite "in sange". Sosul de ciuperci avea gust "de la pachet", nenatural, mistificat si de acreala castravetilor la otet, taiati marunt, si care nu-si aveau locul acolo. Daca a fost ceva proaspat in toata "balmajeala" asta cu pretentii de arta culinara, acela a fost patrunjelul! PreT: 28 RON

    ×
    Subiecte în articol: arhiva jurnalul