La rece, despre independenţa energetică (II)

Nici o astfel de tehnologie nu asigură independenţa de una singură. Dar un model hibrid, proiectat in funcţie de condiţiile specifice fiecărei clădiri, ne poate scăpa de povara gazelor ruseşti şi poate duce la minimum dependenţa de reţeaua publică de electricitate.

Idei pentru strategii viitoare

Nici o astfel de tehnologie nu asigură independenţa de una singură. Dar un model hibrid, proiectat in funcţie de condiţiile specifice fiecărei clădiri, ne poate scăpa de povara gazelor ruseşti şi poate duce la minimum dependenţa de reţeaua publică de electricitate.

Şi aceste tehnologii au limitele lor. Cartierele de blocuri comuniste e puţin probabil să le poată adopta cu costuri rezonabile, din cauză că au fost proiectate acum căteva zeci de ani. In schimb, ele se potrivesc perfect pentru noile clădiri: locuinţe individuale din cartiere rezidenţiale şi din mediul rural.

Rolul statului

Proiectele integrate pentru "clădiri sustenabile" ne demonstrează că aceste tehnologii pot fi aplicate cu succes şi pentru clădiri administrative (noul Reichstag din Berlin, birourile Parlamentului din Londra), industriale (Gotz Manufacturing din Wurzburg), campusuri universitare (Universitatea din Nottingham), imobile de birouri de tip turn (Commerzbank din Frankfurt). Care ar fi rolul statului? In primul rănd ar trebui să calculeze. Nu pe un an, nici pe cinci, ci pe cel puţin zece. Căt ne costă gazele naturale acum? Care e perspectiva pentru următorii ani? Căte sute de milioane de euro ar trebui investite in capacităţi de stocare şi transport pentru gazele naturale? Căte miliarde de euro trebuie investite pentru mediu? Care ar fi beneficiile directe şi indirecte obţinute prin adoptarea la scară naţională a acestor tehnologii?

Soluţii nepoluante

In afara faptului că oferă energie mirceaingieftină pe termen mediu şi lung, independenţă energetică la nivel naţional şi local, sunt nepoluante şi reduc semnificativ emisiile de dioxid de carbon ale utilizatorilor, ceea ce insemnă bani buni pe piaţa internaţională a certificatelor verzi.

Cănd va trage linie şi va calcula totalul, "statul" va vedea că are de unde acorda subvenţii (ca in Franţa, unde se rambursează 25% din costul proiectelor de eficientizare energetică, sau ca in Germania, unde subvenţia pentru producătorii de energie curată ajunge la 40%) şi că poate redirecţiona banii de la proiecte-mamut pentru magistrale de gaz către proiecte locale din domeniul energiilor regenerabile şi nepoluante.

Strategii naţionale

Asemenea lucruri sper să vedem in viitoarea Strategie Energetică Naţională, dar şi in Strategia de Dezvoltare Rurală, strategii, care trebuie să aibă viziuni comune, nu să arate de parcă ar fi fost scrise in ţări diferite.

Cine ar avea de căştigat? Toată lumea: pensionarii care nu au acum bani nici măcar să işi pună termopane, sătenii din sudul Moldovei, care au stat după Anul Nou mai multe zile fără curent electric, municipalităţile care ar economisi subvenţiile pentru sistemele termice centralizate, firmele care produc, distribuie şi montează aceste instalaţii.

Cine ar avea de pierdut? Nimeni, nici măcar marile firme din domeniul energetic, care işi pot dezvolta afacerile in domeniul acestor noi tehnologii, dar le vor folosi incă mult timp şi pe cele vechi, fiindcă majoritatea consumatorilor industriali vor avea nevoie in continuare de tehnologiile şi combustibilii clasici.

In Romănia anului 2007 mai există multe localităţi unde instalarea unui nou consumator de energie electrică este o problemă foarte greu de rezolvat din punct de vedere tehnic, curentul livrat de furnizor are variaţii de tensiune inacceptabile, intreruperile sunt dese şi de lungă durată,asistenţa de specialitate, aproape inexistentă

Aşteptăm alte opinii

Am publicat in două numere consecutive un material care ni s-a părut de mare interes, venit pe adresa redacţiei. Aşteptăm şi opinia altor specialişti in materie şi vom incerca să obţinem o reacţie de la autorităţile competente in materie. Desigur, nu in ultimul rănd, aşteptăm şi reacţia cititorilor noştri, pe care acest subiect de reală anvergură naţională ii va provoca. Situaţia enegetică, atăt la nivel macroindustrial, căt şi la nivel individual, este o preocupare constantă a guvernelor occidentale şi va trebui să capete aceeaşi importanţă şi pentru guvernanţii noştri. Programele naţionale pe termen apropiat, mediu şi indepărtat trebuie să devină publice şi transparente, in aşa fel incăt toate instituţiile interesate să le poată aprecia, comenta sau imbunătăţi, pentru că ele fac parte integrantă din strategia naţională de securitate.

Tendinţa cercetărilor cele mai avansate se orientează către diminuarea la maxim a utilizării combustibilior poluanţi şi identificarea unor surse de energie ieftine şi mai ales ecologice, in aşa fel incăt Terra să rămănă o planetă verde pe care miracolul vieţii să-şi poată continua evoluţia incă multă vreme de acum inainte

Mircea Ilie,Master in Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă