Legendara Baba Dochia

Zilele cuprinse intre 1 si 9 martie poarta in popor denumirea de Zilele Babelor. Exista chiar si acum obiceiul de a-ti alege una dintre zile. Caracteristicile vremii din acea zi iti vor arata cum va fi norocul tau in acel an. Va fi norocos cel care va avea o zi calda si insorita, ca de adevarata primavara. Pe de alta parte, se spune ca vremea are puterea de a dezvalui caracterul unui om.

Prima zi din acest sir este inchinata Babei Dochia. Aceasta a fost o femeie in carne si oase, originara din Liban si care a trait in vremea imparatului Traian. Cu toate ca la inceput nu a dus o viata in acord cu preceptele crestine, spre batranete se caieste de toate faptele sale, isi imparte averea saracilor si se retrage la o manastire. Biserica crestina o sanctifica mai tarziu sub numele de Sfanta Evdochia.

Aceste prime zile din martie reprezinta si trecerea intr-un an nou agrar. Este o perioada de transformari, pusa in evidenta de legenda Babei Dochia. Aceasta poveste moralizatoare exprima foarte bine viata satului romanesc. Astfel, Baba Dochia, care se aseamana izbitor de mult cu soacra cea cu trei nurori a lui Creanga, isi trimite nora sa aduca fragi din padure, desi nu era inca vremea potrivita pentru aparitia lor. Nora cea ascultatoare isi indeplineste sarcina, ajutata fiind de un batran, nimeni altul decat Dumnezeu. Baba Dochia crede ca a venit vara si se hotaraste sa plece cu oile la munte. Desi ceilalti ciobani incearca s-o convinga ca nu a sosit inca vremea pornirii cu oile, aceasta este de neinduplecat. Totusi, in semn de precautie, isi ia cu ea noua cojoace. In fiecare zi va da jos cate un cojoc, caci vremea se incalzeste din ce in ce mai tare. Cand in a noua zi ramane doar intr-o bluza subtire, se pornesc gerul si ninsoarea. Ca o pedeapsa divina, Baba Dochia este transformata in stana de piatra, impreuna cu oile sale. In Muntii Ceahlau exista o stanca, purtand sugestiv numele de Baba Dochia, inconjurata de altele mai mici, oile sale.

SIMBOLUL MARTISORULUI

La inceput, martisorul nu era altceva decat o moneda de aur sau de argint care se punea la gatul femeilor si al copiilor. Aceasta era legata cu un fir rosu amestecat cu alb. Se spunea despre cel care poarta acest martisor ca va fi sanatos si curat ca argintul, va avea noroc, iar vara va fi aparat de friguri. Banul era simbolul belsugului, iar firele rosii si albe aveau rolul de a transforma fata celui care il poarta intr-una alba precum crinul si rumena ca trandafirul. Martisorul se purta pana la inflorirea trandafirilor, moment in care firul se lega de tulpina lor. Moneda urma sa fie folosita de catre fete pentru cumpararea unei bucati de cas dulce, ca sa aiba fata alba si proaspata.

24 februarie - 8 martie

Sf. Mc. Efrem 2 M Sf. Sfintit Mucenic Teodot, Episcopul Cirenei; Sf. Mc. Isihie si Nestor 3 J Sfintii Mucenici Eutropie, Cleonic si Vasilisc 4 V Cuv. Gherasim de la Iordan; Sf. Mucenici Pavel si Iuliana, sora lui 5 S Sf. Mc. Conon din Isauria; Sf. Mc. Conon Gradinarul si Sf. Mc. Iraida (Sambata mortilor - Mosii de iarna) 6 D Sfintii 42 Mucenici din Amoreea; Sf. Eufrosin 7 L Sfintii Mc. Episcopi din Cherson: Vasilevs, Efrem, Evghenie, Capiton, Eterie, Agatodor si Elpidie 8 M Cuv. Teofilact Marturisitorul, Episcopul Nicomidiei