Margele galbene in pahare

In fiecare margea a vinului sta inchisa o clipa de istorie. Un pic din ispravile de vitejie ale lui Stefan, cate un strop din dragostea pentru cultura a lui Vasile Lupu. Si asa, dintr-un pahar cu vin din podgoriile Cotnari, ajungi sa te imbogatesti sufleteste.

In fiecare margea a vinului sta inchisa o clipa de istorie. Un pic din ispravile de vitejie ale lui Stefan, cate un strop din dragostea pentru cultura a lui Vasile Lupu. Si asa, dintr-un pahar cu vin din podgoriile Cotnari, ajungi sa te imbogatesti sufleteste.

Nu putem vorbi despre aceste vinuri fara sa vorbim despre istorie. Ar fi aproape un sacrilegiu, pentru ca trecutul este cel care si-a pus amprenta in cel mai frumos mod posibil peste aceste meleaguri. Nu trebuie sa uitam ca aici indeletnicirile vitivinicole dateaza anterior epocii geto-dacice. Domnul oenolog Bilius, care a stat in slujba vinului timp de 36 de ani, spune ca pe Dealul Catalina (din regiunea Cotnari) s-au facut sapaturi arheologice, in urma carora s-au descoperit amfore, obiecte de arta si de uz caznic de pe vremea geto-dacilor. Insa prima atestare documentara vine din anul 1384, cand domnitorul Petru Musat pomeneste intr-un inscris oficial despre viile de Harlau.

DEALUL LUI VODA. Cel care a facut zona viticola Cotnari sa infloreasca, aducandu-i recunoastere, este Stefan cel Mare. De numele lui sunt legate cateva toponime viticole: Dealul lui Voda, Via Domneasca, precum si denumirile unor constructii din piatra ca podul, biserica si beciul lui Stefan. Si cum putea sa fie altfel, cand domnitorul, indragostit de aceste locuri, isi facuse la Cotnari una dintre resedintele lui favorite?

La aproape un secol, Despot Voda infiinteaza la Cotnari "Schola Latina", pentru a ajuta la ridicarea viticulturii la rang de stiinta. Rezultatele s-au vazut in secolul al XVII-lea, cand podgoria de Cotnari cunoaste una dintre cele mai bune perioade, devenind cunoscuta si peste hotare prin calitatea vinurilor albe. Anul 1884 a fost cel mai greu pentru podgoriile de la Cotnari, din cauza invaziei filoxterei. Dar datorita faptului ca plantatiile au fost refacute, numai cu soiurile autohtone din vechiul sortiment, tipicitatea de la Cotnari nu a fost zdruncinata.

Regiunea viniviticola a Moldovei a dat tarii vinuri cu care ne putem mandri si peste hotare. Primul premiu a fost castigat la Viena in anul 1873

SOIURILE DE COTNARI. La Cotnari predomina vinurile de culoare galbena cu reflexe verzui. Sunt vinuri aromate, care aduc aminte de vremurile de demult, insa nu uita nici prezentul.

Grasa de Cotnari este un vin alb, in mod natural dulce. Gradul alcoolic, in majoritatea anilor, depaseste 12% vol, fara ca zaharurile sa scada sub 50 g/l. Aciditatea totala este suficient de ridicata pentru a imprima vinului armonie si echilibru. Cand vinul este tanar are o culoare galbena cu reflexe aurii. Odata cu trecerea timpului, culoarea Grasei de Cotnari poate ajunge la cea a aurului platinat sau chiar a chihlimbarului. Feteasca alba este un vin de culoare galbena cu reflexe verzui, care, pe masura ce se maturizeaza, trece treptat intr-o culoare galbena aurie intensa.
Parfumul sugereaza mirosul viei inflorite. Aroma, caracteristica strugurelui bine copt, este imprimata cu finete, semanand cu cea a mierii de albine. Francusa are o culoare galbena, din care se imprastie nuante verzui. Vinul de Francusa se impune prin parfumul si aroma sa de strugure bine copt si mai ales printr-o inconfundabila nota de prospetime si se incheie cu un final persistent. Tamaioasa Romaneasca se impune printr-o fructuozitate cu totul deosebita si mai rar intalnita la vinurile aromate. Vinul atrage prin constitutia sa robusta si extractivitatea sa. Prin maturare si invechire, Tamaioasa isi amplifica parfumul de flori de busuioc.

Recent, unii viticultori au introdus si alte soiuri. Feteasca regala este un vin de culoare galbena cu reflexe verzui. Are un parfum discret si o aroma care o aminteste pe cea a strugurelui din care provine. Gustul vinului este placut, atragator, fructuos si se incheie cu un parfum persistent. Aligot... are o culoare galben-pai cu reflexe verzui. Mirosul si aroma vinul impresioneaza in mod placut degustatorul.
Vinul este fructuos, destul de amplu si suficient de armonic. Datorita notei sale de prospetime, este mai apreciat ca vin tanar. Muscat Ottonel este un vin cu o roba aurie si cu reflexe verzui cand este tanar si chihlimbarii dupa cativa ani de pastrare. Are un miros expresiv si o aroma specifica, mai ales atunci cand are rest de zahar.

Vorbind despre Cotnari intr-un spatiu atat de scurt nu poti face altceva decat sa pomenesti despre vinuri. Ne-ar trebui sute de pagini pentru a putea sa va spunem ce inseamna Cotnari intr-adevar. Este o zona plina de istorie, o zona incununata cu fapte de virtute si indemanare de arme si, nu-i asa, aveau nevoie ca la sfarsit sa inchine un pahar cu vin in cinstea realizarilor de pe campul de lupta.

BUCIUMUL VIILOR

Ca si celelalte centre viticole din regiunea Moldovei, si Podgoria Bucium a fost infiintata pe timpul lui Stefan cel Mare, fiind atestata documentar in anul 1469, cand domnitorul dona Mitropoliei Sucevei o suprafata de vie din Dealul Socolei. Esenta vinurilor de Bucium este rezultatul unei relatii intime intre varietatile de soiuri, climatul si solurile existente. Combinand intr-o maniera fericita traditia seculara si principiile moderne ale viticultuii, Buciumul se afla sub constelatia fericita a succesului. In sprijinirea acestei afirmatii, putem spune ca la Bucium, tehnica se imbina cu metodele invatate de la stramosi. Astazi, depozitarea vinurilor pentru maturare din centrul viniviticol Bucium se face in butoaie de stejar in crama cu temperatura controlata.

PUI INABUSIT

Ingrediente: un pui, o lingura unt. Preparare: Puilor curatati si spalati li se prind picioarele sub pielita din partea de jos a abdomenului, se presara cu sare, se ung cu unt topit inauntru si pe dinafara si se asaza in tava. Se dau la cuptor, la foc potrivit, o ora, turnand din cand in cand sosul din tava cu lingura peste ei. Vin: Feteasca alba

PLACINTA CU NUCA

Ingrediente: 400 g aluat fraged, 300 g nuci zdrobite, 100 g stafide, 150 g zahar, scortisoara, patru mere, trei linguri cu faina, 50 g zahar farin. Preparare: Se imbraca tava de copt cu aluatul fraged, astfel incat sa cuprinda si marginile tavii. Separat, se pregateste un amestec din nuci zdrobite, stafide, mere rase, zahar si scortisoara. Compozitia se toarna peste foaia pregatita pentru copt. Se introduce tava in cuptorul cald. Dupa ce s-a copt, se scoate, se lasa sa se raceasca si se taie triunghiuri. Se pudreaza cu zahar farin. Vin: Grasa de Cotnari