x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Arhiva Jurnalul Arhiva Jurnalul Meniuri cu timbru

Meniuri cu timbru

18 Ian 2005   •   00:00

19 ianuarie 2005
Stimati domni,
Ma numar printre cititorii suplimentului dvs. de gastronomie, Jurnalul de bucatarie, pe care il gasesc foarte interesant (mai ales ca exista unele momente in care "intri in pana" de imaginatie in ceea ce priveste posibilele mancaruri pe care sa le incerci). Este, trebuie sa recunosc, un demers gazetaresc inedit, pentru care meritati toate felicitarile. Ma adresez dvs. acum cu o rugaminte: nu stiu cum anume, dar imi lipseste din colectie numarul 6 al acestui Jurnal de bucatarie (de regula, eu nu ratez numerele de miercuri ale ziarului, dar se pare ca, totusi, s-a intamplat o data si acest fenomen). De aceea, rugamintea mea este daca imi puteti expedia prin posta acest numar 6, pe care as putea sa vi-l platesc in sistem ramburs. Intarzierea cu care ma adresez dvs. se datoreaza faptului ca am sesizat destul de tarziu ca imi lipseste din colectie un numar (nu am verificat succesiunea lor temporala, convins fiind ca nu am pierdut nici un numar). In speranta unui raspuns favorabil, va multumesc anticipat, Vlad Chiripus.

Draga domnule Chiripus,
Ne bucura foarte mult interesul dumneavoastra pentru revista noastra, pentru ca nimic nu poate fi mai frumos decat sa vezi ca iti este apreciata munca. Va multumim ca ne urmariti indeaproape aparitiile. Iar in ceea ce priveste rugamintea dumneavoastra, suntem bucurosi sa va anuntam ca am facut rost pentru dumneavoastra de numarul 6 al suplimentului Jurnalul de bucatarie, care va ajunge negresit la dumneavoastra.

Fetele mele,
Ma numesc Aglaia si sunt din Solont, judetul Bacau. Si, desi sunt foarte incantata de revista pe care o faceti in fiecare miercuri, nu am toate numerele. Si in cele pe care le am nu am gasit nici o reteta pentru o paine de casa buna. Asa ca o sa va dau reteta mea, pentru ca toate vecinele mi-au cerut-o dupa ce au gustat o felie. Ingrediente: un kg de faina alba, 550 ml apa, 50 gr drojdie, o jumatate de lingurita de sare, 100 gr maia veche, 200 gr pasta de cartofi sau 4 cartofi mari. Pentru preparare se curata cartofii de coaja, se spala bine si se pun la fiert in apa rece. Dupa ce au fiert, se scot, se sfarama, se lasa sa se raceasca putin, dupa care se trec prin sita sau prin masina de tocat. Intr-un vas pe care l-ati incalzit in prealabil se pune jumatate din cantitatea de faina cernuta si in mijlocul ei pasta de cartofi, sarea, maiaua si drojdia inmuiata in putina apa calduta. Se amesteca totul cu atentie cam 20-25 de minute. Se iau bucatile de aluat si se lasa la dospit, intr-un loc cald, circa doua ore. Dupa ce maiaua a dospit, se adauga restul de apa si se incepe framantatul, pana cand aluatul nu se mai lipeste de maini. Aluatul se lasa din nou la dospit 40-45 de minute, apoi se ia din vas, se pune pe o planseta presarata cu faina si se imparte in 3 sau 4 bucati. Se lasa sa creasca 25 de minute. Se ung bucatile de aluat pe deasupra cu apa si putina faina si se introduc in cuptorul incins. Se coc aproximativ 25 de minute. Poate astfel le-am facut pe cititoare sa nu mai cumpere paine de la magazin.

Fetele mele,
Eu sunt o gospodina "de meserie", daca pot spune asa, pentru ca toata viata mea m-am ocupat numai de problemele casei mele. Mi-am concentrat toata atentia asupra sotului si a copiilor, care sunt foarte pretentiosi la mancare. Dar cand vine vorba de preparate din peste, pot sa le fac aproape orice. Uite insa care este reteta cea mai apreciata in familia mea: crapul umplut cu ceapa. Pestele se curata in mod obisnuit, dar umplutura se prepara astfel: se curata 750 gr ceapa si se taie inele. Se inabusa in ulei, cu 3 linguri de patrunjel fin tocat, sare si piper. Se amesteca cu miezul de la 5 felii de franzela inmuiat in lapte si stors bine, se omogenizeaza, astfel incat sa aiba consistenta unei paste groase. Se umple pestele cu aceasta pasta, dupa care i se coase burta. Se introduce la cuptor pentru 30-35 de minute, se stropeste din cand in cand cu uleiul din tava si catre sfarsit se toarna pe el zeama unei lamai. Familia mea este incantata de ceea ce iese, sper ca veti fi si dumneavoastra.
×
Subiecte în articol: arhiva jurnalul