Municipalitatea vieneză a făcut următorul pas spre protejarea mediului înconjurător şi spre o mai bună utilizare a resurselor energetice prin subvenţionarea caselor pasive
Municipalitatea vieneză a făcut următorul pas spre protejarea mediului înconjurător şi spre o mai bună utilizare a resurselor energetice prin subvenţionarea caselor pasive
Structurile de trei etaje din lemn, situate în districtul 21, pe Strada Spöttlgasse, au fost primele case pasive din capitala Austriei. Acest tip de clădire reprezintă un concept care are la bază economisirea resurselor energetice şi reducerea substanţială a cheltuielilor întreţinerii. Acest nivel de performanţă poate fi atins printr-o proiectare energetică eficientă, fără a creşte însă costurile investiţiei. În prezent, municipalitatea vieneză subvenţionează doar proiectele care corespund standardelor consumului redus de energie.
“Subsidiile verzi”
Din primăvara anului 2003, acestea au devenit disponibile atât pentru construirea ansamblurilor mari de locuinţe pasive, cât şi pentru casele unifamiliale. Dacă proiectul este în conformitate cu standardele de consum redus de energie, proprietarul primeşte 5.800 euro, sumă nerambursabilă. Alţi 9.800 euro sunt disponibili dacă clădirea este prevăzută cu un sistem de ventilare mecanic. Suplimentar se mai poate acorda o sumă ce variază între 4.500 euro şi 8.000 euro pentru instalarea “pompelor de căldură” pentru încălzirea camerelor şi a apei.
Cămin studenţesc
Din august 2005, pe Strada Molkereistrasse 1, în apropierea Parcului Prater din Viena, a fost deschis un nou cămin studenţesc. Construit în 15 luni, imobilul de cinci etaje nu pare diferit de cele din jur. Şi, totuşi, este o clădire perfect etanşă, cu un transfer termic redus, care atinge temperatura dorită şi o menţine uşor printr-un consum mic de energie.
Arhitectura şi orientarea imobilului au fost riguros planificate. Parcela are 1.561 mp, suprafaţa construită este de 1.306 mp, costurile fiind de 1.202 euro/mp. Proiectul aparţine firmei Baumschlanger Eberle P-ARC ZT GembH, şef de proiect fiind arhitectul Eckehart Loidolt. Tehnologia caselor pasive a fost asigurată de echipa GMI.
Pentru construirea căminului s-au folosit materiale obişnuite, elementele cheie sunt realizate din beton armat şi componente semi-prefabricate. Cele 278 de camere au 14 mp fiecare şi ferestre mari rectangulare. La fiecare trei sau patru camere există o bucătărie complet utilată. Clădirea are mai multe spaţii comune, o spălătorie şi garaj pentru biciclete.
Ce este o casă pasivă?
Datorită termoizolării eficiente a exteriorului construcţiei, a sistemului de ventilare a aerului şi a folosirii energiei solare se anulează transferul de căldură cu mediul înconjurător. Aceste clădiri pot fi încălzite doar prin menţinerea resurselor interne. Consumul de energie este cu aproape 90% mai mic decât în cazul clădirilor convenţionale.
Elemente constante în ecuaţie sunt: termoizilaţia cu o grosime de 30 de cm şi ferestrele special construite, triplu stratificate.
Soarele este cel mai mare furnizor de energie. În perioada rece a anului, ferestrele mari, captează energia pasivă a radiaţiilor solare, încălzind încăperile, iar vara sistemul de umbrire previne supraîncălzirea încăperilor.
Energia care este totuşi necesară este asigurată de radiatoare, situate desupra uşilor. Prin urmare, microclimatul interior ajunge să atingă un echilibru termic, situat în medie între 18 şi 22 de grade, însă temperatura poate fi ajustată în fiecare încăpere între 17 şi 25 de grade. Pentru încălzirea apei şi a radiatoarelor, clădirea este racordată la reţeaua districtului.
Aerisirea camerelor
Sistemul de ventilare automat asigură reîmprospătarea periodică a aerului, chiar şi în lipsa locatarului. Astfel, aerisirea prin deschiderea ferestrelor nu mai este necesară. Cantitatea de praf este mai redusă, la fel şi apariţia umidităţii.
Studenţii care locuiesc în căminul din Strada Molkereistrasse 1 afirmă că nu este nici o diferenţă între o casă pasivă şi una convenţională în ceea ce priveşte confortul, în plus, aceasta are un consum de energie redus şi este ecologică.
Dacă acum câţiva ani casele pasive erau rare, în prezent sunt din ce în ce mai des întâlnite, întrucât, conform tehnologiei actuale, este cea mai bună, dar şi cea mai puţin costisitoare metodă de a obţine un microclimat interior confortabil.