Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
An de an, pe data de 21 mai creștinii ortodocși sărbătoresc ziua sfinților Constantin și Elena, împărații în timpul cărora creștinismul a devenit religie oficială în Imperiul Otoman.
Sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena reprezintă cea mai importantă sărbătoare a lunii mai și este cinstită cu mare dragoste de către toți creștinii ortodocși, mărturii fiind numărul mare de oameni care le poartă numele, precum și numeroasele biserici care îi au ca ocrotitori.
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Împăratul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevărat protector al creștinilor, în timpul domniei sale, adoptându-se o serie considerabilă de măsuri în favoarea Bisericii și a preoților. De numele Sfântului Împărat Constantin se leagă și Consiliul de la Niceea, în care s-a hotărât ca Sfânta Sărbătoare a Paștelui să fie sărbătorită în prima duminică de după luna plină a echinocțiului de primăvară.
Despre Împărăteasa Elena se spune că a fost prima femeie care și-a eliberat sclavii și a ajutat creștinii persecutați.
În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare.
Există, în ziua de Constantin și Elena, și o serie de obiceiuri și superstiții, care fac referire la vara ce urmează să-și facă apariția, și anume:
- mulți agricultori nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului;
- în unele regiuni ale țării este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz și mei, deoarece, în popor, se vorbește că tot ce se seamănă după această zi se va usca;
- podgorenii respectă ziua de Constantin Graur în ideea că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii;
- ziua de Sfântul Constantin și Elena este ziua în care păstorii hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și cine le va păzi pe timpul pășunatului;
- femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă;
- pentru a se apăra de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor sta la stână.
De asemenea, tradiția populară ne învață ca în ziua Sfinților Constantin și Elena să nu lucrăm la câmp, pentru ca păsările cerului să nu distrugă holdele și strugurii.
Totodată, porumbul, ovăzul și meiul trebuie semănate până în ziua de 21 mai, deoarece tot ce va fi semănat dupa această zi se va usca.
De Sfinții Constantin și Elena în sate trebuie să fie zarvă mare, ca astfel să fie alungate eventualele vrăjitoare, ce vor sa ia din sporul laptelui;
În ziua de Sfântul Constantin și Elena ciobanii înseamnă pe o bucată de lemn cilindric, numit raboj, laptele provenit de la oile fiecăruia, pentru a vedea cine a strâns mai mult, iar femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă, etc.
