Bani virtuali

Doar 2% dintre conationalii nostri care au internet fac des sau foarte des plati electronice, in timp ce 49% dintre romani prefera banii cash cardurilor.

Condusi probabil de dictonul "ce-i in mana nu-i minciuna", locuitorii plaiurilor mioritice se dovedesc reticenti in folosirea mijloacelor moderne de plata. Peste 49% dintre cele 2.000 de persoane de peste 18 ani intervievate de CURS la sfarsitul anului trecut au declarat ca prefera sa ia salariul "in mana" decat pe card. Numai 23% dintre respondenti prefera cartea de plata electronica numerarului, in timp ce 28% dintre ei nu s-au pronuntat in aceasta privinta.

E-BANKING. In ciuda acestei tentatii pentru banii pesin, numarul cardurilor valide aflate in circulatie pe plaiurile mioritice s-a majorat cu circa 1,26 milioane de bucati in perioada noiembrie 2004-noiembrie 2005, ajungand la un total de 6,85 milioane, potrivit BNR, citata de site-ul no-cash.ro. Romanii au cheltuit peste 314 milioane de dolari prin cardurile Visa la comercianti, efectuand 5,7 milioane de tranzactii in perioada septembrie 2004-septembrie 2005, ceea ce reprezinta cresteri de 132%, respectiv 107%, comparativ cu perioada anterioara. Si e-banking-ul a inceput sa prinda, in al treilea trimestru al anului trecut inregistrandu-se peste 84.000 de utilizatori de Internet Banking, Home Banking si Mobile Banking, cu 51.000 mai multi decat in aceeasi perioada a lui 2004, conform datelor Ministerului Comunicatiilor. Grosul utilizatorilor e-banking reprezinta firmele, in conditiile in care "plebea" prefera inca sa-si scoata banii de pe card si sa se inghesuie mai apoi la cozi pentru a-si plati facturile si alte obligatii financiare.

PRUDENTA. Aceasta teorie este confirmata de sondajul CURS, conform caruia numai 1% dintre romani face foarte des plati pe internet. Si cei care spun ca platesc online des reprezinta tot 1% din total, in timp ce 4% dintre respondenti apeleaza foarte rar la aceasta facilitate. Grosul romanilor - 70% - face foarte rar sau niciodata plati online.

Un motiv ar fi ca masele nu stiu cu ce se mananca e-banking-ul, e-commerce-ul sau e-tax-ul, lucru dovedit si de portretul-robot al "apelantului" la comertul electronic facut de magazinele virtuale: persoana cu studii superioare, posesoare de card bancar si cu venituri peste medie. O alta cauza o constituie neincrederea in noile tehnologii. De altfel, 35% dintre respondentii sondajului CURS apreciaza ca fiind mai degraba nesigure platile pe internet, in timp ce 48% nu sunt edificati asupra acestei probleme. Doar 17% dintre romanii de peste 18 ani considera sigure tranzactiile online.

35 dintre romanii care au computere conectate la internet se tem sa faca plati online, considerand ca aceasta metoda de a achizitiona un bun sau un serviciu nu este sigura.

CAPITALA, CEA MAI TARE-N CARDURI Bucurestiul este cea mai importanta piata pentru afacerea cu carti de plata electronice din Romania, detinand 23,1% din cardurile in lei si 39,4% din cele in valuta. Pe locul doi se situeaza Clujul, singurul judet care a depasit pragul de 300.000 de carduri. Daca in noiembrie 2004 doar judetele Cluj, Brasov si Timis se puteau "lauda" ca au peste 200.000 de carduri "la purtator", in 2005 acestui grup select i s-au alaturat Argesul, Bacaul, Bihorul, Constanta, Iasiul si Prahova. La polul opus se gasesc, Giurgiu si Calarasi, unde exista doar vreo 40.000 de carduri. CARDURI CLONATE SI HOTI DE IDENTITATE Daca gasiti in casuta electronica un e-mail de la o banca sau de la o companie care emite carti de credit prin care sunteti anuntat "oficial" ca trebuie sa va schimbati niste date confidentiale ale contului bancar sau ale cardului, nu dati curs acestei solicitari inainte de a verifica daca "e pe bune". Sunt deja celebre mail-urile ce pareau a veni din partea BNR prin care destinatarului i se cerea sa doneze bani pentru sinistrati. Respectivul mail continea un link catre o falsa pagina a BNR, unde trebuia facuta donatia si unde bunii samariteni trebuiau sa completeze toate datele de pe card. Cardurile lor au fost clonate si mai apoi golite. O alta metoda ingenioasa de furt consta in montarea bancomatelor-capcana la colturi de bloc. Musteriul vine, baga cardul, PIN-ul si apoi bancomatul ii afiseaza urmatorul mesaj: "Cardul dvs a fost blocat. Adresati-va celei mai apropiate banci". In timp ce omul cauta cea mai apropiata banca, hotii vin si scot cardul. Un program de calculator le ofera PIN-ul si, cat ai clipi din ochi, pacalitul ramane in contul gol. INTERNET BANKING-UL ARE VIITOR Principalul argument in favoarea utilizarii serviciilor electronice bancare este, pentru majoritatea companiilor autohtone, economia de timp. Conform unui studiu Isomar, patronii percep Home Banking-ul si Internet Banking-ul ca fiind foarte utile, intrucat datorita acestor doua servicii nu mai sunt nevoiti sa bata drumul pana la banca. Home Banking-ul a obtinut, din partea celor intervievati, o medie de 4,16, iar Internet Banking-ul, 4,12, in conditiile in care nota 1 inseamna ca serviciile electronice sunt "complet inutile", iar 5 ca sunt "foarte utile".