Cadrilaterul se jertfeste

"Bietul Cadrilater a fost o jertfa mai mult - si inca o jertfa inutila - pe altarul Transilvaniei", scria in memoriile sale Mihail Manoilescu.

"Bietul Cadrilater a fost o jertfa mai mult - si inca o jertfa inutila - pe altarul Transilvaniei", scria in memoriile sale Mihail Manoilescu. Politica lui Adolf Hitler diferea de la o regiune la alta a Europei. Conform principiului "Liniste in Sud-Est", Führer-ul voia sa mentina tarile din zona in afara oricarui conflict armat.

STRATEGII. Tactica adoptata de el a fost aceea de atragere de partea sa a Ungariei si Bulgariei. Hitler stia pretul loialitatii aliatilor sai: cele doua mult disputate teritorii romanesti: Transilvania si Cadrilaterul. Aflata sub dominatia dictaturii carliste, clasa politica romaneasca a cedat la prima amenintare a Führer-ului. In vara lui 1940, Hitler ii trimite lui Carol al II-lea o scrisoare prin care ii cerea sa inceapa negocierile cu cele doua tari vecine pentru a pune astfel punct disputelor teritoriale.

In chestiunea Cadrilaterului, inainte de inceperea negocierilor, autoritatile romane au incercat sa pastreze Silistra si cateva localitati de pe litoralul Marii Negre (Balcicul, Caliacra si Cavarna). Lucru pe care Guvernul de la Sofia l-a refuzat, invocandu-l ca motiv pentru amanarea initierii discutiilor.

ULTIMATUM. Cu atat mai fermi ramaneau bulgarii pe pozitii, cu cat se stiau protejati de Hitler. Si nu se inselau: acesta insista pe langa Guvernul roman, trimitandu-i la 31 iulie 1940, prin ministrul Reichului la Bucuresti, Wilhelm Fabricius, un nou ravas, pe care ministrul de Externe Manoilescu il primeste, insotit de urmatoarele cuvinte: "Führer-ul socoteste retrocedarea Dobrogei de Sus in granita de la 1913, inclusiv Silistra si Balcic, ca o solutie extraordinar de loiala si care trebuie acceptata pur si simplu."

INCEPUTUL SFARSITULUI. Dupa convocarea unui decisiv, dar dezastruos Consiliu de Coroana in care majoritatea ministrilor voteaza pentru acceptarea cererilor Germaniei, la 19 august 1940 incep la Craiova negocierile cu reprezentantii Guvernului bulgar. Ele se vor incheia la 7 septembrie prin semnarea unui Tratat care prevedea cedarea unui teritoriu de 7.142 km2, populat de peste 400.000 de oameni, dintre care 40% erau bulgari si 30% romani. Anexa la Tratat era un Acord care prevedea conditiile in care urma sa se efectueze schimbul de populatie dintre cele doua state si plata de catre Bulgaria a unei despagubiri in valoare de 1 miliard de lei pentru investitiile realizate in zona de statul roman si pentru bunurile abandonate de familiile romanesti care urmau sa paraseasca Caliacra si Durostorul.

Acordul incheiat intre cele doua tari prevedea schimbul obligatoriu de populatie bulgara din judetele Tulcea si Constanta cu cea romaneasca din Caliacra si Durostor, precum si un schimb facultativ al romanilor si bulgarilor din celelalte regiuni ale celor doua tari.

In 1913, in urma participarii la cel de-al doilea razboi balcanic (1912 - 1913), Regatul Romaniei primeste Cadrilaterul, fara macar sa fi folosit armele impotriva bulgarilor, care nu au opus rezistenta. Regele Carol I nu a fost prea entuziasmat de noua achizitie teritoriala, percepand-o mai degraba ca pe un ghinion.