Celebri pe toate paralelele!

E imposibil sa vorbesti de Nadia Comaneci fara sa amintesti de Martha si Bela Karoly. Si viceversa. Sunt trei nume care contin practic intreaga esenta a gimnasticii. S-au nascut in Romania si au facut cunoscut tricolorul in toate colturile planetei. N-au uitat niciodata de unde au plecat, dar acum sunt cetateni ai lumii.


Numele lui Bela Karoly va fi intotdeauna legat de cel al Nadiei Comaneci si de primele mari performante ale gimnasticii romanesti. Indiferent de numarul campioanelor care au iesit sau vor iesi din mainile sale, el va fi mereu "antrenorul Nadiei".

DESTIN. Nascut la 13 septembrie 1942 la Cluj, Bela Karoly a practicat initial atletismul si handbalul. Dupa ce a terminat Facultatea de Educatie Fizica si Sport, in 1963, a fost repartizat ca profesor de handbal mai intai in Vulcan, apoi la Petrosani si Onesti. Cativa ani mai tarziu este angajat ca antrenor la liceul cu program special de gimnastica din Onesti. De atunci insa, Bela si sportul care avea sa-l faca celebru in lume nu s-au mai despartit.

Impreuna cu sotia sa, Martha, ea insasi profesoara si antrenoare de gimnastica, a preluat o grupa de mici gimnaste selectionate dintre elevele claselor I-IV. A fost momentul in care divinitatea a hotarat ca drumul sotilor Karoly sa se intersecteze cu acela al Nadiei.

Cooptat ca antrenor la lotul national feminin, Bela a condus echipa la Europenele din 1975, prima mare competitie la care a stralucit cea care un an mai tarziu devenea "Zeita de la Montreal". Olimpiadele din 1976 si 1980 i-au consacrat definitiv pe Martha si Bela Karoly, iar Romania a fost pentru prima data perceputa ca o forta a gimnasticii feminine.

"TRADATOR". Jocurile Olimpice de la Moscova au reprezentat insa si inceputul sfarsitului pentru sotii Karoly ca antrenori ai lotului national.

In finala de la barna, Nadia a fost "furata" clar, Bela a indraznit sa protesteze si de aici a inceput scandalul. "Tovarasii" au considerat ca antrenorul a pus in pericol relatia de pace si prietenie cu URSS, iar Bela a devenit din erou national persona non grata.

Dupa indelungi sedinte la Comitetul Central, unde s-a ales cu eticheta de "tradator", tehnicianului nu i-a mai ramas decat sa demisioneze. Cateva luni mai tarziu, la inceputul lui 1981, el a fost insa constrans sa revina la lot pentru un turneu demonstrativ in Statele Unite. A fost momentul in care sotii Karoly au hotarat, intr-o singura noapte, sa lase totul in urma si sa aleaga libertatea.

Dupa mai bine de jumatate de an de incertitudini, perioada in care Bela a lucrat inclusiv ca hamal in portul de la Long Island, lucrurile au inceput sa reintre in normal. Cu ajutorul familiei lui Bart Conner, Karoly si-a gasit un post de antrenor in Oklahoma, apoi a lucrat la o sala de gimnastica din Houston.

In 1984, la Olimpiada de la Los Angeles, Bela Karoly a creat prima campioana olimpica pentru SUA, Mary Lou Retton. Ulterior, sotii Karoly au condus lotul feminin american la olimpiadele de la Seul (1988), Barcelona (1992), Atlanta (1996), Sydney (2000) si Atena (2004). Alaturi de Nadia si de Mary Lou Retton, printre campioanele iesite din mainile lor se numara Kim Zmeskal, Kerri Strug si Dominique Moceanu.

IMPREUNA. In prezent, Martha si Bela Karoly pregatesc echipa nationala a SUA la propria lor baza sportiva. "Avem sali de gimnastica, motel pentru cazarea fetelor, un mic restaurant la care se serveste masa si, in sfarsit, tot ceea ce am considerat ca este necesar", spune Bela. Oficial, Martha este antrenoarea lotului, insa deciziile le iau tot impreuna, asa cum fac de-o viata.

Cea mai cunoscuta romanca de pe planeta

I s-a spus "Zeita de la Montreal", "Zana din Carpati", "Intruchiparea perfectiunii". In realitate, nu exista cuvinte care sa poata descrie cu exactitate ce a reprezentat Nadia pentru gimnastica. Fetita care avea sa "boteze" o intreaga generatie de nou-nascuti a venit pe lume la 12 noiembrie 1961, la Onesti. La 5 ani, micuta Nadia a facut primii pasi in sportul care avea sa o faca celebra, dupa ce "terminase" deja cateva canapele si saltele din casa parinteasca. Din 1971 a inceput pregatirea cu Martha si Bela Karoly si nu i-a luat mult sa ajunga la lotul national. "Este elevul perfect, fiindca nu cunoaste teama si se antreneaza patru ore pe zi, timp de sase zile pe saptamana", spunea reputatul tehnician. Pe plan international, ascensiunea sa a inceput la Europenele din 1975, cand a devenit cea mai tanara campioana continentala la individual compus din istorie.

GIMNASTA PERFECTA. Primul moment crucial din viata Nadiei se leaga insa de Olimpiada de la Montreal. Celebra nota "10,00" a inconjurat lumea. Pentru prima data, o gimnasta reusea sa obtina calificativul maxim. Nu o data, ci de sapte ori. Cele trei medalii de aur, argintul cu echipa si bronzul de la sol au schimbat numele competitiei canadiene: era "Olimpiada Nadiei". Patru ani mai tarziu, la Moscova, tot ea a fost regina, in ciuda manevrelor sovieticilor. In 1984, Nadia decide ca e timpul sa se retraga din activitatea competitionala si devine antrenor federal.

SPRE LIBERTATE. In 1989, romanca trece printr-un moment de cumpana. Regimul Ceausescu ii face viata un calvar, iar gandul de a parasi tara nu-i da pace. Fuge intr-o noapte impreuna cu alte sase persoane si un cioban pe post de calauza. Dupa un drum de sase ore, ajunge in Ungaria si de acolo in Austria. Din Viena ia primul avion spre America. Era in sfarsit libera. Coborarea ei pe Aeroportul Kennedy din New York a fost transmisa in direct de televiziune concomitent cu intalnirea istorica dintre presedintele SUA, George Bush, si presedintele URSS, Mihail Gorbaciov. Cu toate acestea, nu ramane in Statele Unite, ci pleaca in Canada, la Montreal, acolo unde, in 1976, a cucerit o lume intreaga. Abia dupa alti doi ani revine in SUA, la Oklahoma, alaturi de Bart Conner, cel care in 1996 i-a devenit sot.

Despre Nadia s-au scris poate milioane de randuri. Multi cred ca ii stiu viata pe dinafara. In cartea "Scrisori catre o tanara gimnasta", lansata in Romania la sfarsitul anului trecut, Nadia a decis sa se prezinte ea insasi. Volumul este de fapt un jurnal format din 13 epistole, in care un capitol aparte il constituie relatia sa cu Bart Conner.

POVESTE DE IUBIRE. Cei doi s-au cunoscut in 1976 si tot atunci si-au intiparit in amintire primul sarut. Si-au unit insa vietile pentru totdeauna 20 de ani mai tarziu, in 1996, la Bucuresti. Nadia are inca viu in memorie momentul in care a fost ceruta de sotie: "Bart planuise totul. Contactase un bijutier din Texas si a comandat un inel ca-n povesti. Mi se potrivea perfect, pentru ca in timp ce eram in Japonia luase un inel de-al meu si-l dusese la bijutier. Cred ca am ingaimat: «Dumnezeule, nu-i adeva... Sigur, voi fi sotia ta!»". Acum, viata Nadiei este impartita intre Romania si SUA. Dar, asa cum spune editorul cartii sale, "intre Oklahoma si Bucuresti distanta e mare doar daca te cramponezi de geografie. Nadia are insa harta ei, pe care drumul intre cele doua se parcurge cu iuteala gandului".

SUFLET MARE. Pentru ca n-a fost niciodata indiferenta fata de cei aflati in suferinta, ea si-a trecut in palmares, pe langa zecile de medalii, la fel de multe acte de caritate. Cea mai cunoscuta romanca din lume este una dintre vedetele sportului mondial care conduc Academia "Laureus World Sport". Societatea aduna fonduri pentru ajutorarea copiilor din zonele defavorizate ale planetei. Chiar saptamana trecuta, Nadia a fost prezenta la Gala Premiilor Laureus, ea aflandu-se in juriul de 40 de legende ale sportului care i-au desemnat pe laureatii anului 2004. De asemenea, este membra a "FIG Foundation", o prestigioasa fundatie care are ca scop sprijinirea fostelor gimnaste care raman cu sechele dupa terminarea carierei. S-a implicat si in promovarea campaniei internationale de lupta impotriva cancerului la san, dar si in proiectul "Special Olympics", rezervat persoanelor cu handicap.

"Nimic nu este indeajuns de puternic ca sa ma infranga. Cum am depasit momentele dificile? Singurul raspuns este ca am privit numai inainte" - Nadia Comaneci despre reteta succesului

"Romanilor le spun ca sunt mandra ca sunt de-a voastra si ca tara noastra imi e camin" - Nadia Comaneci despre Romania