x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Vechiul site Old site Suplimente Editie de colectie Daciada de partid

Daciada de partid

de Delia Gomoescu    |    Madalina Corbeanu    |    08 Mai 2006   •   00:00
Daciada de partid
SPORT SI PROPAGANDA
In perioada comunista, sportul de masa era folosit cu o destinatie precisa: propaganda politica

Va amintiti de lozincile pe care le propunea cu regularitate regimul comunist, pentru ca "oamenii muncii" sa fie educati in a-si folosi timpul liber "in mod rational"? Redam cateva: "Toate sporturile pentru popor". "Primii in sport, primii in productie". "Prin sport la reconstructia tarii". Sport cu si pentru tot poporul, ideal pentru promovarea unei ideologii de partid care urmarea "dezvoltarea multilaterala" a omului. Preocupari pentru sportul de masa au existat inca din anii ’20, la nivelul cluburilor muncitoresti. In 1967 va lua nastere Consiliul National pentru Educatie Fizica si Sport - organul abilitat sub conducerea caruia va evolua sportul de masa in Romania comunista. Partidul a conturat clar trasaturile acestuia: asigura educatia comunista, este factor de coeziune intre oamenii muncii de diferite nationalitati si intre natiunile socialiste, promoveaza patriotismul si atasamentul fata de valorile comuniste.

DACIADA. Asa se explica faptul ca Daciada de la sfarsitul anilor ’70 nu a aparut spontan. Vizitele lui Ceausescu in China si Coreea de Nord, dar si modelul rusesc i-au deschis "dictatorului" apetitul pentru manifestatii grandioase si demonstratii de masa, cu toate ca nu agrea vedetismul decat daca era vorba de propria persoana. Interesant este faptul ca termenul de Daciada a fost implementat chiar de Ceausescu. Partidul a inceput sa fixeze cincinale nu doar pentru activitatea economica, ci si pentru cea sportiva. "Exista o parte pozitiva a sportului de masa, in sensul ca era benefica angrenarea in miscare a populatiei scolare si universitare, exista clar partea rea, care e reprezentata de faptul ca sportul era doar o propaganda politica si mai e o parte comica. Peste tot citeai despre milioanele de persoane care participau la crosuri, spre exemplu. De unde aparea numarul acestora? La terminarea programului de munca, portile fabricilor se inchideau, astfel ca muncitorii erau nevoiti sa participe la intreceri. Apoi se tragea linie", povesteste Nicolae Marasescu, secretarul Federatiei Romane de Atletism.

ORGOLIU. Dupa succesul de la Montreal, Nadia Comaneci devenise o amenintare datorita popularitatii dobandite. S-au primit oferte care ajungeau si la 1 milion de dolari pentru ca Nadia sa participe la spectacole demonstrative in strainatate. A fost momentul in care gimnasta a devenit un bun national. In 1981, Romania a organizat Universiada, meritul fiind exclusiv al fiului cel mare al "conducatorului iubit". Nicolae Marasescu aminteste unul din episoadele care evidentiaza orgoliul dictatorial: "Cu aceasta ocazie a venit la Bucuresti Primo Nebiolo, presedintele Federatiei Internationale de Atletism, care s-a oferit sa doneze 50.000 de dolari, jumatate din costul unei piste sintetice. Ceausescu a avut o reactie prompta, destituindu-l imediat pe Draganescu, ministrul de atunci al sportului, considerand oferta lui Nebiolo jignitoare".

DECIZII. A venit apoi momentul Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, din 1984, boicotate de URSS si statele comuniste. "Ceausescu a luat hotararea ca Romania sa participe la Olimpiada, infruntand puterea sovietica si apropiindu-se de americani", a completat Marasescu. Si la Campionatele Mondiale de gimnastica la Praga din 1977 a avut loc un eveniment controversat. "Furata" pe fata de arbitri, echipa feminina de gimnastica a fost retrasa din concurs, la ordinul lui Ceausescu. La vremea respectiva, gestul a fost catalogat drept un act de curaj. Delegatia Romaniei a fost primita acasa in triumf.

Sportivii salutau "conducatorii mult iubiti"

"... Momentul care urmeaza este sustinut de membrii cluburilor sportive, tineri si tinere, din rindurile carora nu putini au facut sa straluceasca peste hotare in prestigioase competitii internationale gloria sportiva a tarii. Exercitiile pe care le executa respira gratie si precizie. Mai intii, o cuprinzatoare «parada a sporturilor», cu demonstratii spectaculoase pentru fiecare ramura..." - Romania libera, 2 mai 1973, fragment dintr-un articol dedicat sarbatoririi zilei de 1 Mai

SPECTACOL MARET PE STADION

Defilarile si paradele grandioase care aveau loc de 1 Mai sau de Ziua Nationala a Romaniei, decretata la 23 august, implicau o multime de pionieri, studenti si sportivi. Pregatirile incepeau cu cateva saptamani inainte, scopul manifestarii fiind ca tinerii sa-si arate dragostea fata de "marele conducator". Spectacolului ii urma defilarea sportivilor, celor mai reprezentativi dintre acestia revenindu-le "onoarea" de a inmana buchete de flori si diverse distinctii sotilor Ceausescu. Imbracati in culorile tricolorului, sportivii isi etalau calitatile in fata tribunei oficiale.

PARTIDUL SCOTEA STUDENTI PE BANDA RULANTA

In cartea sa, "Fanionul rosu", scriitorul Radu Paraschivescu descrie tertipurile la care au apelat organizatorii Universiadei de la Bucuresti, din 1981: "... pe ingeniozitatea romaneasca in materie de frauda se poate conta fara emotii. Odata obtinuta organizarea Universiadei, trebuie asigurata recolta de medalii. Iar pentru asta nu e cazul sa-ti alegi mijloacele. Oricine poate fi student, cu conditia sa fi absolvit de mult facultatea sau sa nu fi dat pe acolo. Luptatorul Stefan Rusu, de pilda, locuieste in plin rasfat estudiantin. Nu conteaza ca e deja campion mondial si olimpic sau ca varsta lui sugereaza vreo trei ani de repetentie in facultate. Daca partidul a decis ca Rusu e student, atunci ramane cum a decis partidul. Cazul lui nu e singular. Exista si alte sporturi (atletism, baschet, volei, box) populate de oameni care, ajunsi dupa opt incercari in anul trei, mai au cinci ani pana la absolvire. Iar daca alte delegatii vin cu adolescenti aflati in primul an de colegiu, le priveste. Unele naivitati se platesc".

CU LIPA IN PAS DE DEFILARE

La Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, Elisabeta Lipa a surprins cand le-a invitat pe colegele ei sa salute in pas de defilare. "Le dadeam fetelor «indicatii pretioase», ca doar am batut ani in sir pasul de defilare, numai sa se simta bine cel mai iubit dintre conducatori! Serbam 1 Mai sau 23 August si in cantonament. Ne spunea antrenorul ca avem liber prin munca. Oricum, rezultatele noastre erau si ale lui Ceausescu. Mergeam sa-l omagiem si sa-l premiem, ca doar el era intaiul sportiv al tarii", si-a amintit cea mai buna canotoare a secolului.
×
Subiecte în articol: ceausescu editie de colectie