Doua valuri

Primul festival folk a fost organizat de Florin Silviu Ursulescu si fratele acestuia, Octavian Ursulescu, inainte de ’70. Domnia sa a binevoit sa ne secundeze in incercarea noastra de a aborda acest subiect al muzicii folk.

Florin Silviu Ursulescu nici nu mai stie cate spectacole de folk a prezentat

Iata o istorie a folkului asa cum ne-a fost ea impartasita de Florin Silviu Ursulescu, care poate fi numit, fara teama de a gresi, un as in materie. "Contrar parerii generale ca folkul este doar o imitatie a cantecelor americane, exista un filon puternic al folkului neaos, original, romanesc, care chiar daca a avut un zvac de plecare de la folkul american nu il imita.

RELAXARE. Dupa 1965, in Romania s-a instalat un oarecare climat de relaxare culturala. La radio au inceput sa fie difuzate cantece occidentale, a aparut emisiunea lui Cornel Chiriac, dar si altele, de muzica folk, rock, romaneasca si straina si primii care au simtit noul val artistic si cultural au fost studentii. Asa ca primii folkisti si primele semne de folk au aparut in acest mediu. La acest lucru a ajutat si faptul ca existau niste oaze de normalitate, de cultura, numesc aici cluburile studentesti, unde intrau mai greu sefii cu propaganda, responsabilii cu cenzura, si acolo puteai sa te manifesti normal, mai occidental.

MUZICA SI POEZIE. Desi o perioada in care era deschidere culturala, se mergea pe ideea folosirii cat mai multor cuvinte neaose, deci fara cuvinte cum ar fi rock, folk, computer etc. Aceste spectacole se numeau de muzica si poezie. Mult mai tarziu putem vorbi de muzica folk.

Trebuie sa facem pentru posteritate o impartire pe valuri, desi multi se vor supara. Din primul val fac parte Mircea Florian, student la Cibernetica, ASE, Mircea Vintila, student la Constructii, Mihai Munteanu, student la Arhitectura, adept al lui Donovan, care la ora actuala are unul dintre cele mai cautate cabinete de arhitectura din Paris. Apoi Doru Stanculescu, care era elev la Scoala Postliceala de Arhitectura, ulterior terminand Arhitectura. Imediat dupa ei, valul 1 bis, a venit Zoia Alecu, "o trubadura extraordinara".

LINIE PROPRIE. Un personaj al acestui val putin cunoscut este Horia Stoicanu, un literat. El a scris multe versuri si cantece pentru Mircea Vintila. Folkistii nostri au o linie bazata pe versuri proprii sau pe versurile unor poeti cunoscuti deoarece in vremea aceea nu prea aveai ce sa faci, nu existau prea multe distractii. Alt folkist care vine imediat dupa valul 1 este Nicu Alifantis, de la Braila. Acesta ajunsese un foarte cautat autor de muzica de scena datorita regizoarei Catalina Buzoianu, care l-a chemat la Braila pentru ca avea nevoie de un folkist. Un alt folkist din primele randuri este si Ilie Stepan de la Timisoara. El a fondat grupul Promusica, cu care a cantat prima opera folk "Creanga de cires", pe care au prezentat-o la Palatul Pionierilor din Bucuresti, actualmente Palatul prezidential Cotroceni. Tot din acest val face parte si Marcela Saftiuc, care a plecat in Franta de cativa ani. Pe langa ei trebuie sa-l amintim pe Adrian Ivanitchi, din Sighisoara, la ora actuala un catalizator cultural si literar. Se pare ca are cea mai mare colectie de reviste literare si carti din Sighisoara, zeci de mii de volume adunate timp de peste 40 de ani, o raritate pana si in Romania. Trebuie sa-l amintim si pe Nicu Vladimir, care ar fi avut acum 55 de ani, considerat pe buna dreptate de unii cel mai valoros poet al primului val folk, din pacate disparut dintre noi. Dar si pe Gil Ionita, avocat din Iasi, care a infiintat grupul Flacara Folk, si el un mare apreciator de poezie.

LA CENACLU. Al doilea val a aparut o data cu popularizarea Cenaclului Flacara, unde activa grupul Poesis, din care faceau parte Marius Batu, care canta si acum, si Eugen Baboi, acum in Canada, Evandro Roseti, Dan Chebac. Deci, aici au cantat nume cunoscute, cu imprimari la activ, nu facute de Cenaclul Flacara. Mai trebuie amintit grupul Ecoul, care a capatat notorietate la Cenaclul Flacara. Tot atunci s-au impus Vasile Seicaru, care cantase rock cu formatia Cristal din Galati, Stefan Hrusca, invatator din Maramures".

INTALNIRILE - SPAIMA VECINILOR Discutiile care se incingeau dupa spectacole durau ore bune, isi aminteste Paul Grigoriu, realizatorul "Sfertului academic" de la Radio Romania Actualitati. Mergeau cel mai des acasa la Pittis. "La un moment dat ne-am mutat si la mine cu aceste intalniri, spre disperarea vecinilor, pentru ca noi n-aveam limite de timp sau de intensitate sonora si intr-un bloc asta e mai greu de suportat", zambeste Paul Grigoriu. PAUL GRIGORIU SI "GARNISELE" Pe o iarna geroasa, Ilie Stepan l-a anuntat pe prietenul sau, Paul Grigoriu, ca vine la Bucuresti sa inregistreze ceva. Paul Grigoriu l-a primit in garsoniera sa, aflata intr-o casa pe langa gara. Nu-si cumparase lemne, dar spera sa scape cumva din iarna. Cand a intrat Stepan in casa, a inlemnit. "Da’ tu n-ai lemne, sau un resou?", a intrebat. Paul Grigoriu n-avea. A plecat la radio de dimineata. Cand s-a intors, in camera era o caldura naucitoare. "N-aveam foarte multa mobila si nu intelegeam ce a pus pe foc. Masa era la locul ei, scaunele la fel, pat mai aveam. L-am intrebat: «Bine, Ilie, dar cu ce-ai facut foc?». Si el mi-a raspuns senin: «Cu garnisele!». Asa le spunea ardeleanul Stepan galeriilor. N-a fost nici o problema, ca oricum n-aveam perdele", rade Paul Grigoriu. ORICE, PENTRU MUZICA BUNA "Anumite piese nu puteau fi scoase din fonoteca. Noroc ca mai aveam noi imprimarile noastre, mai pirat, unele facute pe magnetofoanele alea Tesla, de 15 kilograme, pe care abia le caram pe la concerte", isi aminteste Paul Grigoriu. Pe aceste inregistrari pirat Paul Grigoriu le mai "scapa" pe Radio Vacanta, la ore la care stia ca nu asculta nimeni "de la Bucuresti". Tot la Radio Vacanta facea emisiunea "Apropo", dedicata folkului. "Un interviu, pe care-l impleteam cu muzica. Era o emisune saptamanala, de o jumatate de ora, dar in ea se mai puteau auzi anumite lucruri", spune Paul Grigoriu.