Functioneaza... pe jumatate

Administratia Canalelor Navigabile (ACN) este, din 1998, o companie nationala aflata in subordinea Ministerului Transporturilor. Institutia este mostenitoarea fostei Administratii a Canalului Dunare-Marea Neagra, infiintata in 1979 sub directia lui Nicolae Zeicu si a 30 de specialisti.

MAGISTRALA AZI. De fiecare data cand am cerut detalii despre ACN la minister, am fost trimisi pe drumul Agigei, la sediul Administratiei. Solicitarii noastre de a primi informatii despre ce inseamna Canalul Dunare-Marea Neagra in zilele noastre a raspuns directorul ACN, Valentin Zeicu.

Astfel, am aflat ca la peste doua decenii de la inaugurarea navigatiei pe Canal, acesta functioneaza doar la jumatate din capacitatea la care a fost proiectat si construit. Inainte de a intreba care este motivul pentru care "magistrala albastra" functioneaza doar la jumatate, directorul Zeicu ne asigura ca cele 50 de procente de trafic marcheaza un an de exceptie: "Cred ca pana la jumatatea lunii octombrie ne facem cifra de plan, chiar depasim 30 de milioane de tone transportate pe Canal".

Din cele 30 de milioane, traficul intern totalizeaza doar 6 milioane de tone, spre deosebire de cele 24 de milioane transportate de alte tari - Ungaria, Austria, Bulgaria, Ucraina, Serbia. "E un lucru bun ca se misca Romania catre lume, se misca Europa catre noi", precizeaza domnul Zeicu.

CAT NE COSTA CANALUL? Dar ce-i mai trebuie Canalului pentru a functiona la parametrii pentru care a fost construit? "Pentru ca acest Canal sa fie finalizat dupa planurile initiale ne-ar mai trebui vreo 576 de milioane de euro pentru lucrari de amenajare a taluzurilor", ne spune directorul Administratiei. Bani care ar trebui sa vina de la Guvern. Se gasesc bani pentru Canal, intrebam noi, avand in vedere dificultatile specifice unei perioade de tranzitie? Da, ni se raspunde, si ei vin de la minister, adica din banii contribuabilului roman, spunem noi, sub forma "fondurilor de investitii pentru finalizarea proiectului".

PE PROPRIILE PICIOARE. Marea mandrie a actualei conduceri a Administratiei este reusita autofinantarii: "Vreau sa va spun ca, mai nou, Canalul se intretine singur, ne asigura Valentin Zeicu. Multe dintre proiectele de reparatii le-am finalizat din resurse proprii. Ce va pot spune este ca anul acesta am primit de la buget 50 de miliarde, dintre care am returnat 13 miliarde si am renuntat la restul finantarii. Consideram ca atat timp cat noi ne putem descurca singuri, acesti bani sa mearga acolo unde economia nationala si ministerul au nevoie sa-i aloce".

DACA… Ceea ce nu are Portul Constanta este statutul de port de tranzit, adica nu este un loc de trecere a marfurilor sau persoanelor dintr-o tara in alta prin teritoriul unei a treia tari. Ceea ce atrage dupa sine pastrarea unor tarife destul de mari pe Canal si a unui procent de doar 50% din capacitatea sa de trafic. Motivatia necesitatii transformarii portului constantean intr-un port de tranzit ne-o ofera acelasi director Zeicu: "Tot ce este o cale de acces mai scurta fata de o alta ruta (si Canalul scurteaza drumul marfurilor care ajung in port cu 400 km) este benefica. Pentru cine se grabeste si vrea sa faca economie de timp, pentru ca timpul costa bani, va alege Canalul. Daca transportatorii vor alege Portul Constanta ca port de tranzit, vor trece si pe aici. Daca Portul Constanta reuseste sa devina un port de tranzit, atunci Canalul are trafic. Daca are trafic, Canalul devine mai ieftin".

Ne exprimam mirarea daca aceasta "autostrada navala" este o posibila "bila alba" a Romaniei in procesul de integrare europeana. "Daca inainte de 1989, gandeam Canalul ca pe un serviciu in interiorul unei economii centralizate, acum exista un interes, precizeaza directorul Administratiei. Intrarea pe piata concurentiala, participarea noastra efectiva la culoarul VII, ne obliga si la o astfel de apreciere. Canalul este un punct foarte interesant pentru toata Europa si sunt sigur ca multe dintre tarile vecine mor de necaz ca nu au un asemenea canal. Nu intamplator Ucraina incearca sa-si construiasca un alt canal."

Septembrie 2005 - trecea o nava prin ecluza… Se circula pe Canal...

TON OPTIMIST. Ceea ce trebuie sa inteleaga tot omul este ca "pe forma si pe fond, Canalul este o constructie extraordinar de buna si de benefica, isi incheie Zeicu pledoaria. Noi de asta existam acum ca institutie, pentru a ne adapta vremurilor de acum si a face eficient Canalul acum. Nu te adaptezi, dispari. Clar lucru este ca acest Canal exista si va exista". De altfel, cugetam noi, cum ar putea Canalul sa dispara?

"E clar ca acesta este un canal dificil, pentru ca e un canal mare. Ca in cazul Daciei: este una sa ai o Dacie si alta e sa ai un Mercedes. E de la sine inteles ca pentru a intretine un Mercedes e mai greu decat sa intretii o Dacie. In cazul de fata, Canalul e Mercedesul. Nu este un canal scump si poate fi un canal din ce in ce mai ieftin. Cu cat traficul e mai mare, cu atat preturile vor fi mai mici." - Valentin Zeicu, directorul ACN

"Ideea unei «autostrazi» care sa lege Marea Nordului de Marea Neagra dateaza de prin anii ’70. Cum noi eram supusi ordinelor ne-am apucat sa facem acest canal. Nemtii trebuiau sa faca un Canal Rhin - Main. Abia dupa ce am terminat noi, ei au initiat in Parlament discutiile de terminare a canalului lor. Dar au intampinat rezistenta Partidului verzilor, care nu le dadea voie sa distruga mediul inconjurator." - Anastase Severin

LUCRAREA DE SUFLET A VETERANILOR

Pe cativa dintre "veteranii" ACN i-am intrebat ce reprezinta Canalul in viata lor. Seful Serviciului Constructii-Investitii, Elena Paraschiv (foto dreapta), recunoaste: "Pentru mine a fost a doua facultate, pentru ca, fiind primul santier de genul asta, nici unul dintre noi nu stia ce inseamna munca de aici. Eram nevoiti tot timpul sa gasim solutii, sa ne adaptam si sa invatam cate ceva. Este lucrarea mea de suflet, pentru ca m-a ajutat foarte mult profesional". De aceeasi parere este si directorul tehnic, Mihai Stanciu (foto centru), Anastase Severin (foto stanga), seful Serviciului Plan, Program, Urmarire Trafic, Siguranta Navigatiei, marturiseste ca a ramas "pentru ca eram sigur ca acest Canal va avea un viitor". Fiind un om mai asezat, nu i-a placut sa se mute de la o intreprindere la alta. Si-a zis ca aceasta intreprindere n-o sa moara niciodata. "O teorie valabila pe vremea comunistilor".

E NEVOIE DE TINERI

La Administratia Canalelor Navigabile Agigea (judetul Constanta) lucreaza in prezent 420 de angajati, din 1.100 cati erau in 1990. 70% dintre ei au supravietuit in institutie inca din vremea construirii Canalului Dunare-Marea Neagra. Dar pe langa faptul ca sunt putini, acesti oameni au o varsta care nu le va permite sa-si pastreze pentru mult timp posturile. De aceea, problema cu care se confrunta actuala administratie este personalul imbatranit. Putini tineri isi exprima dorinta de a veni si a invata tainele administrarii Canalului, a navigatiei pe acesta. Motivele refuzului lor nu se cunosc, dar se intuiesc: salariile mici de bugetari. Cu toate acestea, conducerea Administratiei ramane optimista, caci a fost initiat un program de colaborare cu Asociatia Intreprinderilor Mici si Mijlocii Constanta si cu Universitatile locale prin care studentii sunt invitati sa vina la Agigea si sa faca practica. Doar astfel se poate pregati viitoarea ge-neratie care va prelua stafeta. Ramane de vazut cine si cand va raspunde apelului ACN.