Catindatii de ieri...

CRETA, SUVEICA SI CHINOROSUL

Dar regimul conservator, in ceea ce priveste libertatea alegerilor, nu s-a deosebit de regimul liberal; alegerile s-au facut dupa acelasi model, tot de catre administratiune, tot cu tendinta de a da guvernului nu numai majoritati, ci si unanimitati. Fara sa fi degenerat in orgii electorale, este cert ca, si sub conservatori, alegerile au fost tot atat de putin libere ca sub liberali. Fiecare regim cu specialitatea lui. Daca liberalii au avut institutia suveicii si a Ă«cetateanilor indignatiĂ», conservatorii au inventat Ă«chinorosulĂ».

Suveica a fost inventata de catre Nicolae Saveanu, seful liberalilor de la Putna. Aceasta inventie era urmatoarea: fiindca la alegerile pentru Camera si Senat se voia cu buletine inchise in plic, agentii partidului furau un plic stampilat de la birou, il umpleau cu buletinele candidatilor guvernamentali si-l dadeau alegatorului suspect. Acesta era obligat sa aduca inapoi plicul pe care-l primea de la birou. Si operatia urma cu toti alegatorii banuiti.

TINICHEA DE COADA. Chinorosul a fost intrebuintat de catre agentii conservatori la alegerile facute sub marele minister al lui Lascar Catargiu. La unele din sectiile de vot, agentii guvernamentali au uns cu chinoros peste figura pe mai multi opozanti, printre cari si pe prof. G. Dem. Teodorescu, fost ministru. Acesta, indignat, s-a urcat in cupeul cu care venise la vot si s-a dus drept la palatul regal spre a se arata regelui. Agentii guvernului l-au insotit cu huiduieli si i-au legat de spatele trasurii o tinichea pe care a tarat-o pe tot parcursul. Bineinteles ca G. Dem. Teodorescu n-a fost primit in audienta.

CRUCEA DE TIBISIR. In moravurile noastre electorale mai era crucea cu tibisir si votarea sergentilor de oras deghizati. Pe la sectiile marginase, cand un alegator era banuit ca a votat cu opozitia, unul din agentii guvernului il insemna cu o cruce pe spate. Cand iesea afara era luat in primire de ceilalti si stalcit in batai.

Sergentii deghizati votau de mai multe ori in sir, schimbandu-si la fiecare data haina sau caciula. S-a facut mult haz pe vremuri de incidentul de la Scoala Clementa. Prezida magistratul Pompiliu Florian, fiul lui Aron Florian. Un sergent deghizat vine si voteaza cu o carta, dar si cu un alt veston. A treia oara la fel, purtand caciula in loc de palarie. A patra, a cincea, a sasea...

In sfarsit vine si a saptea oara. Florian, care il recunoscuse in toate datile, se apelpiseste si-i spune: - Acum destul! Ai votat de sapte ori; sa nu te mai vad si a opta oara, ca te arestez. Ce dulci moravuri. (C. Bacalbasa, Bucurestii de altadata)

BRATIANU A FOST MALTRATAT

In Memorii, Constantin Argetoianu (foto) noteaza: Sambata, 16 decembrie 1933. Gheorghe Bratianu a fost suduit si maltratat de agentii guvernamentali chiar in tipografia ziarului sau Miscarea. Scandal mare si impresie urata in opinia publica, caci Gheorghe Bratianu e simpatic tuturor, iar Guvernul odios. (...)

Ieri mi-au arestat toti delegatii la Plenita(Dolj). Batausii prefectului au batut la Craiova pe partizanii mei. Azi vine de la Putna un avocat cu capul spart si plin de sange (...) Nae Ionescu a propus Regelui sa amane alegerile cu o luna si sa se restabileasca listele Garzii - in convingerea ca in asemenea conditii Guvernul Duca ar fi silit sa se retraga si ar putea fi inlocuit printr-un guvern de alegeri. Regele n-a raspuns nimic si a plecat de la Sinaia. (...)

20 DECEMBRIE. Azi alegeri generale pentru Camera. Vreme posomorata. Zapada enorma cazuta in toata tara de trei zile si viscolul care mai sufla si astazi fac circulatia imposibila si vin in ajutorul Guvernului... Nu numai ca alegatorii nu vor putea merge sa voteze la distante mari - vor vota agentii Guvernului cu cartile lor -, dar nici macar delegatii opozitiei nu vor putea ajunge la multe sectii de vot, lasand astfel Guvernului calea deschisa pentru toate matrapazlacurile electorale.

Giurgiuveanu, seful nostru de la Hotin, batut si sechestrat; o femeie omorata la Sighisoara; un alegator ucis la Dolj; asistentii si delegatii arestati in mai multe judete - iata, ca sa nu mai vorbesc de cateva batai si nenumarate sehestrari in Basarabia, bilantul preelectoral al Uniunii Agrare.

O URGIE ABSURDA SI BARBARA

In volumul Insemnari politice, Grigore Gafencu scria in iunie 1931: Mai grozava decat navalirea tatarilor sau invazia lacustelor a venit ziua de alegeri; de alegeri cum sunt intelese si practicate de romani, de administratia romana, de armata romana, de magistratii romani. A fost o urgie absurda si barbara dezlantuita de sus in jos peste o populatie pasnica si linistita... S-au arestat delegatii si candidatii, s-au furat urnele si cartile de alegatori, s-au batut mai ales, s-au schingiut si snopit sub lovituri de ciomege sute si mii de alegatori. Ingrozita, populatia se ascundea in padure. Ca in timpul razboiului, ma plimbam cu revolverul pe mine, inconjurat de un grup de prieteni credinciosi, romani din partidul meu, macedoneni din partidul georgist, care s-au legat de mine printr-o spontana si foarte reciproca simpatie.

CU BAIONETA. Am fost respins de la sectiile de votare cu baioneta in piept. Un colonel isteric - Bolintineanu - urla de dimineata: Ă«Dati-i indarat, sparge-ti capetele cu patul pustiiĂ». La o sectie - singura! - delegatii au patruns in urma judecatorului. Au fost dati afara de judecator si de un capitan de infanterie. Pretutindeni, jandarmii si armata, comandanti de batausi, brutalizau, amenintau si impiedicau de la vot cetatenii. Sub ochii mei se petreceau scene de barbarie, de vulgaritate, de lasitate abjecta. Parea o revolutie a uniformelor militare si administrative, o revolutie a statului prin organele sale constienete si inconstiente, impotriva cetateanului Ă«civilĂ».

LASITATE. Un prefect tampit si schiop - dr Stere - conducea razboiul civil. Militarii, magistratii, comisarii executau comanda. Nici o constiinta nu s-a revoltat, nici un om de onoare nu s-a impotrivit. Simteam, in fata acestei lasitati generale, sentimentul de rusine care m-a cotropit, cand, dupa asfaltul soselelor europene, ajunsesem in gropile si santurile soselelor noastre nationale. Dar cu cat mai adanc, mai dureros. Cate gropi, cate santuri prafuite si inglodate mai are si biata noastra constiinta nationala. Cate moravuri din alte vremi, ce educatie neispravita, ce lipsa desavarsita de simt al dreptatii si al demnitatii individuale! La fiecare miscare eram arestati si trebuia sa ne eliberam cu forta. La sectia de votare Ceamurlia suntem opriti de soldati din Cavalerie. Se incarca in fata noastra carabinele. Doi batausi macedoneni, dintre care unul, un criminal cunoscut, comanda armata. Nici un ofiter nu se vede, nu ne putem misca nici inainte, nici inapoi. Soldati cu arma intinsa ne impresoara. Macedonenii mei parlamenteaza. O discutie aprinsa in dialect. Suntem in sfarsit autorizati sa plecam...

Am dat o telegrama Regelui. Alta lui Iorga, care mi-a raspuns: Ă«...nu pot da de la o zi la alta moravuri bune!Ă». Marturie de neputinta si de inconstienta. (...).

POPESCU, INDEPENDENTUL

Stelian Popescu (foto), directorul cotidianului Universul, considerat un ziar echidistant la vremea sa, povesteste intr-o carte de memorii cum a decis el sa intre in politica. Dupa revolutia taraneasca din 1907, Popescu a mers in satul sau si, in urma unor conversatii cu preotii si invatatorii de acolo, s-a nascut ideea ca el sa candideze la Colegiul III de deputat de Prahova. Astfel, dupa ce revolutia s-a potolit si s-a deschis campania electorala pentru noua Camera, Stelian Popescu si-a depus candidatura ca independent. A fost ceva inedit pentru ca nu se mai auzise pe vremea aceea de o candidatura independenta la Colegiul III.

In campania electorala a colindat tot judetul, iar oamenii au prins curaj, caci vedeau un om care le vorbea de nevoile lor si il incredintau ca va fi sigur ales. Cu toate masurile intreprinse de guvern impotriva lui, la terminarea scrutinului s-a constatat ca iesise balotaj intre candidati si el, care avea cel mai mare numar de voturi.

A doua zi insa, la sfaturile prietenilor care erau convinsi ca prefectul va face tot posibilul ca sa cada, a hotarat sa-si retraga candidatura. Dupa doi ani, cand s-au facut din nou alegeri sub Guvernul Carp, a participat din nou, dar a cazut si de data aceea cu un singur vot numai. Atunci Take Ionescu intemeiase Partidul Conservator Democrat si colinda tara, facand intruniri pentru recrutarea de partizani. Auzindu-l vorbind intr-o seara, Take a ramas impresionat si i-a propus sa intre in partidul lui. Stelian Popescu a acceptat, si pana la moarte nu l-a mai parasit.