Condamnarea pactului ribbentrop-molotov

Istorie intunecata: la 28 iunie 1940, trupele sovietice incepeau sa ocupe teritoriile din Bucovina si Basarabia cedate in urma ultimatumului lui Molotov din 26 iunie. Romania pierdea circa 50.000 kmp si 3.700.000 de locuitori.

In fuga tancului, trupele sovietice au ocupat si Tinutul Herta, care nu apartinuse niciodata Basarabiei sau Bucovinei, fiind parte a Vechiului Regat. Ulterior, nordul Bucovinei, nordul si sudul Basarabiei, precum si Tinutul Herta au devenit parte a RSS Ucrainene (cu care nu au avut nici o legatura istorica!), in timp ce restul Basarabiei s-a metamorfozat in RSS Moldoveneasca.

La baza acestei desfasurari istorice a stat articolul 3 al protocolului aditional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1939: In privinta sud-estului Europei, din partea sovietica este subliniat interesul pentru Basarabia. Partea germana declara totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni. (De observat ca Bucovina nu facea parte din intelegerea sovieto-germana, fiind o libertate luata de Stalin.)

La 75 de ani distanta de la acele evenimente, vicepresedintele Comisiei Europene, domnul Günther Verheugen, declara ca Federatia Rusa trebuie sa recunoasca faptul ca URSS a ocupat ilegal tarile baltice si, implicit, sa condamne partial pactul Ribbentrop-Molotov daca doreste sa aiba relatii de buna vecinatate cu UE. Este important pentru UE, spune Verheugen, ca relatiile noastre cu Rusia sa se bazeze pe adevar... Nu putem ascunde faptul ca cele trei tari baltice au fost mult timp ocupate impotriva vointei lor... Nu am recunoscut niciodata in totalitate crimele carora le-au cazut victime estonienii, lituanienii si letonii.

Nimic mai intemeiat decat aceasta pozitie: Pactul Ribbentrop-Molotov a reprezentat un targ sangeros si cinic, incheiat intre doua puteri aflate la apogeul agresivitatii: URSS si al treilea Reich. Asadar, un troc intre cei mai sangerosi lideri ai istoriei - Hitler si Stalin.

Nulitatea lui rezida chiar in scopuri: impartirea teritoriilor dintre cele doua state in beneficiul ambelor semnatare si delimitarea sferelor de influenta. In egala masura, modul de punere in aplicare vorbeste de la sine: sub amenintarea armelor.

Ce poate fi, in aceste conditii, valabil in cadrul Pactului Ribbentrop-Molotov? Din punctul de vedere al oricarui istoric lucid - nimic. Totusi o serie din prevederile acestui tratat au modelat geografia continentului european in cursul secolului al XX-lea. Si inca o fac...

Initiativa domnului Günther Verheugen este, din aceste ratiuni, laudabila. Dar, din pacate, incompleta. Raptul Basarabiei si Bucuvinei de Nord - infaptuit ca o consecinta directa a Pactului Ribbentrop-Molotov - este la fel de ilegitim si condamnabil. La fel si crimele Armatei Rosii in zona ocupata. La fel si politica sovietica de deznationalizare, careia i-a cazut victima populatia romaneasca.

Din acest motiv - si sub presiunea timpului! - Ministerul Afacerilor Externe trebuie sa-si asume o pozitie transanta si ofensiva: condamnarea pactului Stalin-Hitler ne priveste in mod nemijlocit. Ar fi nedrept ca acesta sa fie considerat ilicit doar pentru unii, mai eficienti, mai hotarati si, in final, mai egali decat noi. Cu atat mai mult cu cat simpla condamnare nu atrage dupa sine si consecinte politice, Rusia fiind in acest moment o entitate politica diferita de Ucraina sau Republica Moldova. Chiar daca, din ratiuni usor de intuit, Vladimir Putin va refuza, pentru moment, orice discutie pe aceasta tema, Rusia moderna si democratica va fi, cu timpul, pregatita pentru asumarea lucida a trecutului. Inclusiv printr-un gest drept si simbolic, de care Romania are nevoie.

Erata: In editorialul de miercuri, dintr-o regretabila eroare, numele domnului Eugen Nicolaescu a fost inlocuit cu cel al domnului Ludovic Orban. Ambilor liberali, precum si cititorilor - scuzele mele.