Temerarii care cuceresc jungla

Temerari romani cuceresc jungla amazoniana

Patru temerari romani, printre care si editorul foto al "Jurnalului National", Alexandru Molovata, au pornit intr-o expeditie inedita. Inspirati de insemnarile lui Mario Vargas Llosa, ei vor sa desluseasca tainele junglei amazoniene, pe care le vor prezenta in Romania intr-o serie de filme documentare. In urma cu patru ani ramaneam uimiti in fata unuia dintre cei mai mici afluenti ai Amazonului, Madre del Dios, si cu greu ne puteam imagina ce poate fi dincolo de pata verde de pe harta care acopera mai mult de jumatate din continentul sud-american.

Oameni, povesti, cantece, culori, obiceiuri sunt purtate la vale de pe varfurile Anzilor pana in Atlantic, amestecandu-se una cu alta, pierzandu-se de origini, evaporandu-se si curgand din nou peste aceeasi oameni, povesti, cantece, culori, obiceiuri.

LA GURILE APURIMACULUI. Am pornit sa redescoperim povestea Amazonului si a izvoarelor lui. Nici pe departe nu credem ca vom afla mare lucru din ceea ce mai toti oamenii considera un subiect clasat.

Apurimac, numele incas al Amazonului, care inseamna "Marele Vorbitor", inca mai curge prin venele indienilor Quecha, desi cei mai multi dintre ei au parasit culmile andine pentru o viata mai "buna" la oras. Satele lor sunt imprastiate in vai imense, "pazite" de munti cu varfuri incarcate de zapada, in cordiliera Urubamba.

Cordilierii se "desfasoara" maiestuos de-a lungul tarii. Trenurile urmeaza linia lor, serpuind la altitudini impresionante, prin fostul imperiu incas, al carui centru este la Cuzco. In ciuda dezvoltarii turismului, inca mai exista o anumita magie in aceste locuri presarate cu vai sacre si temple ale soarelui...

ACASA, LA LIMA. Suntem in Lima, alaturi de indienii Quecha si, privindu-i, izvorul spre care am pornit pare si mai departe.

Ne aventuram tematori in favelas - ghetourile orasului si incercam sa aflam daca "schimbul izolare - civilizatie" a meritat. Cautam fetele cele mai pitoresti si-l gasim pe Haauka, care se prezinta cu noul lui nume spaniol, Jose.

Bucuros, scoate din coliba de paie cel mai de pret lucru al sau - harpa, singurul lucru care il mai leaga de satul sau din Anzi. Canta mai frumos decat tot ce am auzit in bodegile din capitala peruana si bataturile mainilor lui agata fin corzile instrumentului.

Petrecerea se incinge imediat si de peste tot apar babe, copii, vanzatori de peste, caini, si toti vor sa apara in filmul nostru.

Aventura departe de forfota din marile orase

Patru romani au pornit la drum sa "imblanzeasca" jungla Amazonului. Pe 19 august, ei s-au urcat in avion pentru a se alatura unei expeditii conduse de peruanul Samuel Solis, in Parcul National Manu. Cei patru relateaza pentru Jurnalul National fiecare experienta traita, timp de o luna, in lumea cu totul aparte a junglei.

David Neacsu, Serban Georgescu, Adrian Andone si Alexandru Molovata (editorul foto al Jurnalului National - n.r.) sunt membrii grupului care si-a propus sa ajunga acolo unde putini oameni indraznesc sa calce. Ei vor avea de infruntat obstacole din cele mai diferite, dar, dupa cum au declarat la plecarea din tara, sunt pregatiti sa faca fata atat monotoniei peisajului (despre care se spune ca ar provoca depresii - n.r.), cat si insectelor, umezelii si pericolelor inerente deplasarii intr-un univers aparte.

PLANURI. Si-au propus sa escaladeze vulcanul Mismi, sa ajunga la izvoarele Amazonului, sa viziteze Valea Sacra a Incasilor, varful Machu Pichu si apoi Parcul National Manu - zona triburilor matsiguenka, unde vor asista la ritualuri de viata si vanatoare tribale. Drept ghid si interpret, grupul il va avea pe biologul peruan Samuel Solis, care este familiarizat din copilarie cu lumea junglei si care ii va conduce spre cele mai pitoresti locuri ale Peru-ului sau in incursiuni in comunitatile triburilor de indigeni, aflati intr-o totala izolare de civilizatie. Pentru contactul cu acestea, ei au avut nevoie de permisiunea Guvernului de la Lima, care duce in prezent o politica stricta de conservare a modului de viata al indigenilor, dar si de aceea a capeteniilor de trib.

INSPIRATI DE DOUA ROMANE. Aventura sud-americana le-a fost inspirata initiatorilor in primul rand de cartea "Povestasul", a renumitului prozator peruan Mario Vargas Llosa, o carte despre viata si poezia culturii amazoniene. Aici, amintirile naratorului despre un coleg din tineretea universitara, atras irezistibil de cultura amazoniana, alterneaza cu povestirile pline de poezie ale unui povestas, personaj enigmatic, depozitar al memoriei colective si garant al unei mici comunitati din selva peruana. O alta lucrare pretioasa pentru intregirea tabloului este "Revelatie pe Amazon", a lui Petre Popescu, dupa cum a marturisit insusi "seful" grupului, David Neacsu.

CE SI-AU PROPUS? Cei patru vor incerca sa adune material documentar foto si video, pe care intentioneaza sa-l prezinte publicului larg la revenirea in tara. Expeditia a fost minutios pregatita, de la multimea de vaccinuri in scopul imunizarii in fata bolilor tropicale, pana la dotarea cu echipament specific junglei (mult diferit de cel al expeditiilor alpine, cu care cei patru fusesera obisnuiti) si chiar cunoasterea unor aspecte despre obiceiurile localnicilor. Nu vor uita nici un detaliu, nici macar pe cel al cadourilor. "Le vom duce fructe in loc de ciocolata", spunea David Neacsu, la plecare, referindu-se la darurile pe care le vor face indigenilor. Nu in ultimul rand, ei si-au propus sa schimbe perspectiva din care sunt percepute astfel de locuri indepartate si izolate ale lumii, sa le faca "accesibile" tuturor. "Pentru noi, ei sunt la capatul lumii, dar pentru ei, acolo este centrul lumii", spunea fotoreporterul Alexandru Molovata.

Traseul, parcurs cu o masina de teren Jeep, apoi cu pirogile (ambarcatiuni rudimentare, din trunchiuri de copaci si piei cusute - n.r.) pe rau, a inceput cu Lima, capitala peruana, de unde romanii si-au facut aprovizionarea.

Un capitol de exceptie al acestei aventuri il constituie o intalnire cu celebrul scriitor Mario Vargas Llosa, cel care le-a inspirat expeditia, pe care si-au propus s-o aiba la 20 septembrie, la intoarcerea in Lima.

CUNOASTERE

"Scopul real nu este cucerirea vulcanului Mismi, de exemplu, ci cunoasterea acestor locuri exceptionale" - David Neacsu, conducatorul grupului, la conferinta de presa dinaintea plecarii

REZERVATIE

Peru se mandreste cu una din cele mai mari rezervatii din America de Sud, Parcul National Manu, o minunatie a naturii care adaposteste 800 de specii de pasari rare, 200 de mamifere printre care exoticul urs cu ochelari sau jaguarul, 13 specii de primate si un numar incalculabil de specii de insecte. Parcul a fost creat in 1973, in sudul tarii, si se intinde pe 1,7 milioane de hectare, adica cuprinde toate pamanturile din regiunea Cuzco si terenurile depresionare din Madre del Dios. Pentru ca altitudinea la care se afla diversele regiuni protejate de rezervatie variaza intre 200 si 4.000 de metri, turistul are prilejul sa cunoasca o varietate de habitate. In 1987, recunoscand biodiversitatea parcului, UNESCO l-a declarat Sit Natural al Patrimoniului Natural Universal. (Ana Ilie)

TRIBUL

Matsiguenka este un grup etnic din familia lingvistica arawak, cu o populatie de circa 7.000 de suflete, "presarata" in sud-estul statului Peru. Vecinii lor sunt etnicii Nahua Kugapagori, Amarakairi, Piro sau Yine si inca necontactatii, pana in prezent, Mashkopiro. Doua comunitati Matsiguenka, ceva mai populate, locuiesc in zona de stricta protectie a Rezervatiei din cadrul Parcului National Manu. Cei care traiesc aici cultiva manioc, banane, cartofi dulci, alune, bumbac si se ocupa cu pescuitul, vanatoarea si culegerea de fructe. Un vanator Matsiguenka invata sa vaneze inca din momentul in care sunt in stare sa se tina pe propriile picioare. Abia la varsta de 12 ani incep sa-si insoteasca tatii si unchii la vanatoarea adevarata.

FOTO

MANDRIA LUI "JOSE". Haauka, stramutat din satul sau din Anzi la periferia Limei, s-a falit in fata camerei cu bunul sau cel mai de pret: o harpa

VIATA MERGE INAINTE! Un zambet larg, "din toti dintii", din partea unei doamne de la periferie

PEPINIERA? Departe de marile stadioane ale lumii, copiii din "favelas" viseasa sa ajunga si ei stele ale fotbalului, precum Cubillas si Morales