Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit acestora, gripa aviară înalt patogenă H5N1, virusul Mpox și „febra leneșului” sunt doar o parte dintre agenţii patogeni care, în 2026, ar putea fi deja „pregătiți” să declanșeze focare „în locuri neașteptate sau în număr neașteptat”.
„Un an nou ar putea însemna noi amenințări virale. Virusurile vechi sunt în continuă evoluție. O planetă care se încălzește și este din ce în ce mai populată pune oamenii în contact cu mai multe virusuri și mai diferite. Iar mobilitatea sporită înseamnă că virusurile pot călători rapid pe tot globul împreună cu gazdele lor umane”, spune dr. Patrick Jackson, expert în boli infecțioase la UVA Health (SUA), care a identificat trei virusuri care necesită o monitorizare atentă, deoarece ar putea reprezenta un pericol semnificativ pentru umanitate în 2026.
Este vorba despre virusul care provoacă gripa aviară înalt patogenă, Mpox și Oropouche, pe lângă alte amenințări continue precum: rujeola, HIV și virusul chikungunya.
Gripa A - „în pragul unei pandemii”
Profesorul Jackson a avertizat că suntem „în pragul unei pandemii” cauzate de gripa de tip A, o ameninţare constantă.
„Gripa A este o amenințare perenă”, a spus el, precizând că acest virus infectează o gamă largă de specii de animale și are capacitatea de a se modifica rapid. Ultima pandemie de gripă - provocată de subtipul H1N1, în 2009, și numit „gripă porcină”, deoarece a provenit de la porcii din Mexic înainte de a se răspândi în întreaga lume - a dus la peste 280.000 de decese la nivel mondial în primul an şi virusul continuă să circule şi în prezent.
În ultimii ani, atenţia oamenilor de știință s-a concentrat asupra subtipului H5N1, cunoscut ca gripa aviară înalt patogenă sau „gripă aviară”.
„Acest virus a fost descoperit pentru prima dată la oameni în sudul Chinei în 1997; păsările sălbatice au contribuit la răspândirea virusului în întreaga lume. În 2024, virusul a fost descoperit pentru prima dată la bovinele de lapte din SUA și ulterior a fost identificat în fermele de vaci din mai multe state. Transmiterea virusului de la păsări la mamifere a creat îngrijorări majore cu privire la posibilitatea adaptării acestuia la oameni, iar datele arată că au existat deja numeroase transmiteri de la vacă la om.
„În 2026, oamenii de știință vor continua să caute dovezi că H5N1 s-a modificat suficient pentru a permite transmiterea de la om la om - un pas necesar în declanșarea unei noi pandemii de gripă. Vaccinurile antigripale de pe piață probabil nu oferă protecție împotriva H5N1, dar oamenii de știință lucrează la crearea de vaccinuri care ar fi eficiente împotriva virusului”, explică dr. Patrick Jackson, în The Conversation.
Subtipul A (H5N1) al virusului gripal are capacitatea de a provoca forme severe de boală, cu risc crescut de complicaţii sau deces, în comparaţie cu alte variante.
Virusul variolei maimuței dă semne de agravare
Virusul Mpox, numit inițial virusul variolei maimuței, a fost descoperit pentru prima dată în anii 1950 și, vreme de mai multe decenii, a fost observat rar, în principal în Africa Subsahariană. În ciuda denumirii sale anterioare, infectează în principal rozătoarele și, uneori, se transmite la oameni. Variola virală Mpox este înrudită cu variola, iar infecția provoacă febră și erupție dureroasă care poate dura săptămâni întregi.
Potrivit expertului în boli infecțioase, în prezent, există mai multe variante de Mpox, inclusiv o cladă I, care provoacă forme de boală mai severe, și o cladă II, care provoacă infecţii mai uşoare.
„În 2022, o epidemie globală de Mpox din clada II s-a răspândit în peste 100 de țări care nu mai văzuseră virusul până atunci. Această epidemie a fost determinată de transmiterea virusului de la om la om prin contact apropiat, adesea prin sex.
Deși numărul de cazuri de Mpox a scăzut semnificativ de la izbucnirea epidemiei din 2022, Mpox de cladă II s-a răspândit în întreaga lume. Mai multe țări din Africa Centrală au raportat, de asemenea, o creștere a cazurilor de Mpox de clada I din 2024. Din august 2025, în SUA au apărut patru cazuri de Mpox de cladă I, inclusiv la persoane care nu au călătorit în Africa”, a avertizat dr. Jackson, precizând că evoluția acestor noi focare, în 2026, este incertă.
Mai mult, deși este disponibil un vaccin pentru Mpox, până în prezent nu există tratamente eficiente pentru această boală urâtă și dureroasă.
„Febra leneşului”, o altă amenințare emergentă
Cunoscut sub denumirea populară de „febra leneșului” - deoarece virusul a fost identificat, inițial, la acest animal, în 1950, pe o insulă din largul coastei Americii de Sud - virusul Oropouche este transmis de țânțari și de musculiţe foarte mici din familia Ceratopogonidae, care se hrănesc cu sânge.
Infecţia provoacă febră, dureri de cap şi dureri musculare, dar și o stare de slăbiciune care poate persista săptămâni întregi. Deși, de obicei, durează doar câteva zile, infecția poate recidiva și după ce pacientul și-a revenit inițial.
„Există multe întrebări fără răspuns despre virusul Oropouche și boala pe care o provoacă și nu există tratamente sau vaccinuri specifice”, a spus expertul, adăugând că, după ce, timp de mai multe decenii, s-a crezut că infecțiile la oameni apar doar în regiunea Amazonului, după anul 2000, cazurile au început să apară într-o zonă mai mare din America de Sud, America Centrală și Caraibe.
„În 2026, focarele de Oropouche vor continua probabil să afecteze călătorii din cele două Americi (…). Aria de răspândire a virusului ar putea continua să se extindă”, arată Jackson.
De altfel, în ultimii doi ani au fost depistate mai multe cazuri și în Europa (Spania, Italia, Austria, Germania), la persoane care se întorceau din călătorii în Cuba sau Brazilia, iar epidemiologii monitorizează atent riscul de adaptare a virusului la speciile locale de insecte.
HIV și rujeola, alte amenințări virale
Pe lângă cele trei amenințări virale, serie de alte virusuri prezintă un risc în 2026. Focarele de chikungunya - o boală tropicală, transmisă de țânțari, pentru care nu există tratament, iar durerile articulare pot dura chiar ani - pot afecta călătorii la nivel global.
„Cazurile de rujeolă continuă să crească în SUA și la nivel global, pe fondul scăderii ratelor de vaccinare. HIV este pe cale să reapară, în ciuda disponibilității unor tratamente eficiente, din cauza perturbărilor ajutorului internațional”, avertizează expertul american.
Citește pe Antena3.ro
