x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Cum reușește creierul nostru să preîntâmpine pericolele

Cum reușește creierul nostru să preîntâmpine pericolele

de Florian Saiu    |    18 Iun 2025   •   06:00
Cum reușește creierul nostru să preîntâmpine pericolele

Nucleul amigdalian, alarma noastră în cazul unor amenințări externe, fie că este vorba de posibilitatea de a fi mușcați de un șarpe, ori de neșansa de a fi loviți de un avion, are o funcție vitală în existența de zi cu zi.

Lămuririle relaționate cu activitatea nucleului amigdalian au fost oferite de neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-și creierul” (Editura Lifestyle, 2025): „Reacția fiziologică de stres este orchestrată într-adevăr de nucleul amigdalian, un jucător esențial în sistemul limbic al creierului. Acționând asemenea unui centru de comandă, nucleul amigdalian evaluează rapid stimulii din mediul înconjurător, în special pe cei percepuți ca pe o amenințare, iar când detectează un pericol, trimite semnale pentru a declanșa reacția de stres a organismului, prin axa hipotalamus - glandă pituitară - glande suprarenale (HPS), activând astfel sistemul nervos simpatic. Nucleul amigdalian joacă un rol crucial în producția de hormoni ai stresului din cortexul suprarenal, în principal adrenalină și cortizol”.

Luptă sau fugi

Ce determină, concret, acest nucleu amigdalian? „Acest proces pregătește corpul să facă față dificultăților prin amplificarea atenției, creșterea nivelului de energie și sporirea capacității de concentrare - ceea ce în limbajul obișnuit poartă numele de reacție de tip luptă sau fugi. Capacitatea nucleului amigdalian de a procesa rapid informații ne permite să luăm decizii la timp, în situații potențial periculoase. Pe de altă parte, sistemul nervos parasimpatic are efectul opus, favorizând o stare de relaxare (odihnește-te și digeră). Sistemul parasimpatic joacă un rol esențial în restabilirea echilibrului în organism odată ce factorul de stres a trecut. Un factor-cheie al acestei influențe calmante este nervul vag. Acesta interacționează cu diverse organe, precum inima și sistemul digestiv, și eliberează acetilcolină, un neurotransmițător care contracarează efectele hormonilor stresului. Când este activat, sistemul parasimpatic încetinește ritmul cardiac, îmbunătățește digestia și favorizează relaxarea. Echilibrarea activității sistemului nervos simpatic și a sistemului nervos parasimpatic joacă un rol esențial în ceea ce privește starea de bine generală”. 

Molecula generică

Pe larg: „Hormonii stresului din creier și corp sunt niște molecule care nu au legătură cu cauza stresului, ceea ce înseamnă că, la un nivel fundamental, creierul percepe stresul indiferent de sursa ori evenimentul care l-a produs; el nu poate face deosebire între stresul cauzat de apropierea termenului de predare al unui proiect și stresul cauzat de faptul că ne urmărește un leu. Amplitudinea reacției la stres poate varia, ceea ce poate avea un impact mai semnificativ asupra creierului și a corpului, dar, în esență, este vorba despre o moleculă generică, iar aceasta ne spune ce e de făcut cu creierul și corpul nostru într-o anumită situație: să o luăm la fugă, să ne concentrăm, să ne luptăm sau să terminăm raportul. Toți simțim stres, uneori mai mult, alteori mai puțin, dar de obicei ne revenim în scurt timp sau în decurs de o zi.”

Cheia

În priza unei concluzii parțiale: „Este normal să avem o reacție la stres; e ceva sănătos și necesar. Întotdeauna ne vom confrunta cu stresul; ar fi o naivitate să încercăm să-l evităm cu desăvârșire. Cheia gestionării stresului este să ne schimbăm perspectiva asupra lui și, mai important, să ne revenim rapid de pe urma lui, ca să nu rămânem prea mult timp într-o stare de stres care riscă să devină cronică și maladaptativă. Asta nu e ușor, întrucât deseori ne confruntăm cu un stres continuu din cauza unor lucruri care trenează, cum ar fi un divorț, griji financiare sau probleme de sănătate, iar atunci stresul poate începe să aibă efecte dăunătoare. Stresul cronic poate cauza schimbări ale creierului ce contribuie la depresie, anxietate și alte probleme. Acest lucru poate duce la incapacitatea de a ne regla emoțiile și ne poate scădea toleranța la factori de stres obișnuiți, de zi cu zi. Motivul este că nucleul amigdalian e hiperactiv și începe să perceapă stimuli amenințători din mediu care, în mod normal, nu ar cauza o reacție la stres”.

„Nucleul amigdalian joacă un rol crucial în producția de hormoni ai stresului din cortexul suprarenal, în principal adrenalină și cortizol”, Nicole Vignola, expertă în neuroștiință

„Când este activat, sistemul parasimpatic încetinește ritmul cardiac, îmbunătățește digestia și favorizează relaxarea”, Nicole Vignola

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×
Subiecte în articol: creier pericol sistem nervos