x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Creierul și procesarea durerii (psihice și fizice)

Creierul și procesarea durerii (psihice și fizice)

de Florian Saiu    |    17 Iul 2025   •   06:00
Creierul și procesarea durerii (psihice și fizice)

Studii științifice recente au demonstrat că atunci când ne confruntăm cu o pierdere se activează acele zone ale creierului responsabile cu procesarea și modularea durerii. Cum funcționează acestea exact aflați mai jos.

Are cuvântul neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025): „La nivel neurologic, iată ce se întâmplă în creierul tău când suferi o pierdere. Primul lucru pe care trebuie să-l înțelegi este că suferința este reală. Durerea pe care o simțim nu este doar psihică, ci și fizică. Când simțim durere, este activă o zonă a creierului numită periapeductul cenușiu”. Pe înțelesul tuturor? „Această zonă stimulează eliberarea de norepinefrină pentru a diminua semnalele sosite din organism, ceea ce are un efect analgezic. De asemenea, norepinefrina activează starea de vigilență a creierului, ceea ce ar putea contribui la faptul că nu poți dormi și te simți epuizat din cauza durerii. Creierul muncește din greu pentru a reduce semnalele de durere și a-ți ușura viața.” 

Cortexul cingular

Tot aici: „O altă zonă activă este cortexul cingular posterior, care se ocupă de amintirile autobiografice. Acest lucru este interesant, întrucât una din cele mai comune manifestări asociate cu doliul și pierderea este tendința de a derula amintiri în mintea noastră. Din moment ce această zonă a creierului este mai activă în timpul procesării pierderilor și a despărțirilor, începe să fie mai clar de ce derulăm la nesfârșit evenimente în capul nostru, precum o peliculă cinematografică ce ne ține treji o jumătate de noapte. Amintirile noastre devin mai vii și mai active, iar ca urmare ne lăsăm absorbiți din ce în ce mai mult de trecut și ne întrebăm iar și iar cum am fi putut proceda astfel încât să evităm deznodământul nefast. Avem tendința să ne amintim cele mai mărunte detalii despre o persoană sau un eveniment. Acest lucru poate fi foarte dureros, dar poate constitui și o experiență purificatoare, menită să ne ajute să facem față suferinței. Trebuie să apreciem capacitatea creierului de a reveni în trecut și să găsim modalități de a ne bucura de momentele pe care, în cele din urmă, le vom uita.”

Miza pe experiențele anterioare

Mai mult: „Cortexul cingular anterior este și zona de detecție a erorilor. El ne monitorizează performanțele de-a lungul timpului, detectând erori în viața noastră și în activitățile pe care le desfășurăm, cu scopul de a ne ajuta să găsim soluții mai bune ale problemelor cu care ne vom confrunta în viitor. Altfel spus, creierul tău încearcă în mod constant să găsească o soluție referitoare la pierderea pe care ai suferit-o. Cu ajutorul acestor informații, putem începe să ne schimbăm comportamentul pentru ca în viitor să fim mai bine pregătiți, dotați, echipați. Când creierul tău folosește experiențele anterioare pentru a-ți modela existența, numim acest lucru plasticitate bazată pe experiențe.”

Detectarea fricii și a pericolelor

În continuare: „Hiperactivitatea nucleului amigdalian constituie o altă reacție esențială la suferința cauzată de o pierdere, iar acest tip de activitate este asociat cu o procesare emoțională defectuoasă și sentimente de depresie. Nucleul amigdalian este responsabil cu procesarea emoțiilor și detectarea fricii și a pericolelor. De asemenea, acest lucru activează reacția la stres, având ca rezultat inundarea corpului cu hormoni ai stresului, ceea ce poate contribui la reacții emoționale și fiziologice asociate cu doliul, precum tulburări de somn, modificarea apetitului și excitare emoțională. În plus, creierul emoțional preia controlul asupra gândirii logice, ceea ce ne poate face să acționăm impulsiv.”

Pierderi, adică dureri

Aproape de final: „Ne afectează capacitatea de a lua decizii, iar ca urmare e posibil să avem probleme de concentrare și de memorie. Apoi, se activează unele zone ale creierului asociate cu motivația (aria tegmentală ventrală) și cu poftele (nucleus accumbens). Așadar, în cursul unei despărțiri, putem avea tendința să acționăm impulsiv și să-i trimitem mesaje fostului sau fostei, să încercăm să aflăm ce face sau, mai rău, să ne mințim în ceea ce privește motivele pentru care ar trebui să ne împăcăm. Pierderile și încheierile sunt dureroase fiindcă am pierdut ceva sau pe cineva și, odată cu asta, anumite rutine, obiceiuri, reacții automate și comportamente.”

„Când simțim durere, este activă o zonă a creierului numită periapeductul cenușiu.”, Nicole Vignola, neurocercetătoare

„Când creierul emoțional preia controlul asupra gândirii logice, există posibilitatea să acționăm impulsiv.”, Nicole Vignola

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×