
„Am investigat modul în care alocăm din resursele noastre de energie mentală rețelelor de socializare pe care le folosim de obicei cu impresia că astfel luăm o pauză de la muncă”, menționează neurocercetătoarea Nicole Vignola, autoarea studiului „Reprogramează-ți creierul” (Editura Lifestyle, 2025). Rezultatul? „Creierul nostru are o capacitate limitată în ceea ce privește consumul energetic zilnic, iar ca urmare are resurse de energie limitate. Activități precum studiul, rezolvarea de probleme și gândirea la nivel superior pot duce la un consum crescut de energie și, deci, la oboseală mentală. Problema este că, atunci când folosim rețelele de socializare ca pe o formă de distracție, gândindu-ne că îi oferim creierului o pauză, de fapt resursele noastre de energie sunt în continuare alocate unei activități solicitante din punct de vedere mental - să obținem plăcere navigând pe internet”.
Suprasolicitare cognitivă
Pe fir: „Acest lucru duce la suprasolicitare cognitivă - o stare în care mintea noastră este copleșită de un exces de stimuli sau informații, ceea ce afectează capacitatea de procesare a creierului. În era digitală de astăzi, fluxul constant de date cu care suntem bombardați din surse precum rețelele de socializare poate cauza oboseală mentală, afectându-ne capacitatea de a lua decizii și funcțiile cognitive în general. Platformele de socializare au rolul de a ne capta atenția, contribuind în mod semnificativ la această suprasolicitare. Nenumăratele notificări, actualizări și informații selectate ne solicită resursele mentale. Prin urmare, când ești în pauza de masă și navighezi pe rețelele sociale, în esență îți oferi valuta mentală lumii online. Apoi, când te întorci la lucru, indiferent dacă ești scriitor, student, arhitect, o persoană cu muncă de birou sau ai o altă profesie ce presupune o investiție de energie mentală, resursele tale de energie sunt și mai mici, fiindcă în realitate mintea ta n-a luat nicio pauză”.
Pauze mentale (strategice)
Mai mult: „Imaginează-ți că petreci pe banda de alergare opt ore pe zi (cât durează ziua de lucru), alergând într-un ritm constant, iar în pauza de prânz te muți pe bicicleta staționară (rețelele de socializare) ca să iei masa: de fapt, nu iei o pauză. De aceea este esențial să faci în mod intenționat pauze mentale. Dacă te îndepărtezi de ecrane și practici meditația mindfulness sau te implici în activități offline, mintea are ocazia să se reîncarce cu energie. Probabil îți spui: Păi atunci ce-ar trebui să fac? Ideea este că, pentru a-ți reface rezervele de energie mentală, este suficient să iei o pauză strategică de 10-15 minute. Cercetările mele s-au concentrat pe meditația mindfulness, iar rezultatele au arătat că aceasta poate reface resursele mentale. Când participanții au făcut o pauză strategică de 15 minute, atenția și calitatea deciziilor luate s-au îmbunătățit. O numesc pauză strategică fiindcă trebuie să-ți propui să-ți petreci pauza într-un anumit fel. Într-o lume ideală, ai petrece primele 10-15 de minute ale pauzei cu ochii închiși, deconectat de lumea exterioară, și abia după aceea ți-ai savura cafeaua și ai butona pe rețelele de socializare”.
Întoarcerea în sine
Nu în ultimul rând: „Dacă te gândești puțin, starea noastră mentală este influențată în mod constant de stimuli exteriori, însă cât de des suntem atenți la ce se petrece în interiorul nostru? Dacă nu vrei să meditezi, tot ce ai de făcut în pauza strategică este să te distanțezi de influențele exterioare care te pot afecta și să petreci câteva minute refăcându-ți resursele de energie, ca să nu-ți extenuezi creierul. Altminteri vei continua să funcționezi cu rezerve limitate tot restul zilei, iar când vei ajunge acasă, vei fi complet epuizat și iritabil, așa că-ți vei revărsa nervii asupra celor din jur sau vei lua decizii proaste. Sau, mai rău, creierul tău va lua o pauză atunci când te aștepți mai puțin. Pe scurt, este în interesul nostru să petrecem mai puțin timp pe rețelele sociale și mai mult timp în lumea reală, făcându-ne timp pentru noi pe parcursul zilei. Pauzele strategice contribuie la creșterea atenției”.
„Fluxul constant de date cu care suntem bombardați din surse precum rețelele de socializare poate cauza oboseală mentală, afectându-ne capacitatea de a lua decizii și funcțiile cognitive”, Nicole Vignola, neurocercetătoare
„Este în interesul nostru să petrecem mai puțin timp pe rețelele sociale și mai mult timp în lumea reală”, Nicole Vignola
