Cu nu mai puţin de 18.000 de studii ce i-au fost dedicate în ultimii 10 ani, cafeaua este, de departe, una dintre „vedetele” cercetărilor din domeniul nutriţiei. Mulţi o consideră o plăcere vinovată, alţii şi-au asumat dependenţa de cafeină şi nu lipsesc nici cei care au transformat-o într-un bun prilej de a servi „ceva bun şi dulce la cană sau pahar”, sub forma diverselor specialităţi calde şi reci pline mai curând cu zahăr, frişcă şi siropuri. Nutriţioniştii de la EatingWell Magazine spun că există cel puţin cinci motive să nu ne temem de cafea.
1. Protejează inima.
Consumul moderat de cafea (între una şi trei ceşti pe zi) este asociat cu un risc mai scăzut de infarct. Explicaţia – cantitatea mare de antioxidanţi dintr-o „porţie” de cafea, mai mare decât cea din afine. Pe moment, cafeaua creşte tensiunea arterială şi pulsul, dar pe termen lung ea reduce tensiunea pentru că antioxidanţii pe care îi conţine activează acidul nitric, lărgind vasele de sânge.
2. Ţine diabetul la distanţă.
Antioxidanţii din cafea sporesc sensibilitatea celulelor la insulină, „responsabilă” cu reglarea nivelului de zahăr din sânge. Persoanele care beau patru sau mai multe ceşti de cafea pe zi prezintă un risc mai scăzut de a face diabet de tipul 2.
3. Ficatul tău o adoră.
Nu există foarte multe cercetări în această direcţie, dar acele câteva ce au fost consultate de experţii de la EatingWell Magazine arată că băutorii de cafea nu prea suferă de ciroză sau de alte boli ale ficatului.
4. E „de bine” pentru creier.
Persoanele care beau ceva mai multă cafea – adică până la cinci ceşti pe zi – pot fi mai agitate dar sunt mai la adăpost de maladia Alzheimer şi de Parkinson. Antioxidanţii (tot ei!) previn degradarea celulelor creierului şi stimulează neotransmiţătorii.
5. Nu te doare capul.
... sau, cel puţin, dacă e să te doară, te poţi trata cu cafea. Chiar dacă nu e vorba de durerile de cap provocate de lipsa cafeinei. Studiile arată că 200 de miligrame de cafeină (cantitate conţinută în aproximativ 450 de grame de cafea peparată) pot calma inclusiv migrenele. Nu este încă foarte clar cum. Ce se ştie este că activitatea celulelor creierului este stimulară de cafeină şi că acest „impuls” duce la o uşoară contractare a vaselor de sânge din jur.
O teorie susţinută de dr Robert Shapiro de la Universitatea din Vermont este că această contractare a vaselor de sânge din creier duce la înlăturarea presiunii care provoacă durerea.