Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ines are diabet de 9 ani. Multe dintre băturile vegetale îi cresc glicemia.
"Am fost la o cafenea cunoscută din oraş. Mi-a crescut glicemia la 350, aproape de patru ori mai mult. La o glicemie de 400 intram în comă! Dacă citeşti cu atenţie ingredientele, vezi acolo că e strecurat şi nişte sirop, sau glucoză sau chiar miere", spune Ines, potrivit observatornews.ro.
Cererea de băuturi vegeale, ca alternative la laptele din cafea, s-a dublat în ultimii ani în magazinele de specialitate şi cafenele.
Ce înseamnă eticheta curată
Este greu să faci diferența între lapte și băuturi pe bază de ovăz, mazăre, soia. Astfel că specialiştii ne recomandă să citim cu atenție eticheta şi să ne documentăm înainte să le folosim.
O etichetă curată trebuie să conţină apă, caju - de exemplu, seminţe de floarea soarelui şi sare de mare.
"Dacă noi luam, spre exemplu, în 2020 undeva la 10-12 l de lapte pe săptămână, acum cantitatea poate fi dublă sau chiar triplă. E o oarecare adaptare la sustenabilitate, la produse bio", ne spune Dan Poşea, proprietarul unei cafenele.
Ce trebuie să știi despre laptele vegetal
Specialiştii recomandă laptele de ovăz pentru un plus de fibre, iar pe cel de mazăre pentru mai multe proteine. Laptele de caju sau de migdale are un aport mai mare de lipide sănătoase, care, în cantităţi moderate, sunt bune pentru inimă, iar laptele de orez are un index glicemic mai marer.
"Dacă pe ingredientele acelui suc găsim ingrediente pe care nu le recunoaştem, nu ştim ce sunt acelea, atunci trebuie să ştim că e o băutura ultra-procesată. Ca orice aliment supraprocesat, dacă îl cosumăm majoritar, ne dăunează", spune doctor Mihail Pautov.
Estimările arată că peste jumătate dintre români au introdus în alimentaţie produse vegane şi raw-vegane, potrivit observatornews.ro.
Citește pe Antena3.ro
