Senzaţii scumpe şi marine în Suedia

Stockholmul este unul dintre cele mai civilizate şi cosmopolite oraşe ale Europei. O metropolă pe care e bine să o vizitezi dacă ai citit înainte totul despre Suedia şi despre Scandinavia în general sau dacă ai prieteni care să-ţi facă... prezentările.

Am vizitat Stockholmul în iulie - "cea mai ne­po­tri­vită lună pentru a vizita capitala Suediei", conform ghidurilor turistice -, atunci când localnicii intră în vacanţă, iar lipsa de personal devine o problemă majoră pentru oraşul asaltat de turişti şi care face ca preţurile să crească. La orice. Normal, dacă ţi­nem cont şi de faptul că oraşul în care se decernează Pre­miile Nobel este una dintre capitalele cu cele mai multe muzee din lume - 70 la număr, cu peste 10 mili­oa­ne de vizitatori pe an. E bine să fie vara, când nopţile sunt albe şi lungi şi când poţi porni fără teamă "seara" la pescuit, ştiind că miezul nopţii pe mare este de fapt un superb asfinţit. Cu boema, atracţiile turistice, liniştea şi senzaţia că toţi cei peste 1,5 milioane de locuitori (15% sunt emigranţi) nu numai că "trăiesc bine", dar ştiu să se bucure de cele câteva luni de lu­mină şi soare. Cu dinţi. Pentru că din septembrie în­cep nopţile tot mai lungi, ploaia, cenuşiul şi frigul care-ţi intră în oase. Cu un program atipic destinat ce­lor pentru care ziua e zi, iar noaptea-noapte, cu micul-dejun care se ia cu noaptea-n cap şi prânzul la ora 11:00. Cina este considerată masa frugală peste care se trece cu un sandviş şi pentru care numai restaurantele foarte scumpe sunt deschise până ma­xi­mum la ora 22:00. Restul acestora, după prânz închid!

Mirosul şi leşinul
Obişnuitul "bufet suedez" provine de la faimosul "smörgasbord", un bufet de sandvişuri cu crevete sau hering asezonate cu legume. Amatorii de senzaţii şi experienţe unice pot încerca "anticul" surströmming - heringul lăsat să se împută şi să fermenteze într-o con­servă îngropată în pământ şi pe care trebuie să îl consumi ţinându-te de nas. Se spune că nu o dată, după ce conserva a fost deschisă, cel puţin unul dintre meseni a leşinat. Merită? Nu ştim, dar mirosul şi leşinul sunt incluse în preţul piperat al acestui fel de mâncare după care vikingii erau înnebuniţi. Chiar şi faimoasa friptură de ren, cu gust asemănător vâna­tului, are un miros foarte puternic. Dar cum să nu devii navigator, posesor de barcă, pasionat de pescuit sau de iahting când Suedia este supranumită "ţara celor 24.000 de insule"?! Cum să nu te apuce dorul de ducă, atunci când vezi în port cum tronează falnic SVEA Viking, cel mai mare vas viking din lume? La bordul acestuia poţi pleca într-o croazieră de lux de-a lungul cheiurilor oraşului atestat prima oară în anul 1252 şi prin arhipelagul cu zeci, sute sau mii de insule, iar dacă ai noroc, poţi prinde Festivalul Vikingilor de pe Insula Gotland. O plăcere, ca orice Mare Plăcere, cos­tă, iar o ambarcaţiune "medie" din care poţi vedea cu sutele ancorate în porturile de lux special amenaja­te ("Bulandö" este una dintre bijuterii) costă în jur de 200.000 de euro.

Armonie
Faţă de Franţa ( 1.369.000 de ambarcaţiuni, adică una la 43 de locuitori), Suedia are 1.245.000 de nave la 9 milioane de oameni, adică o barcă la şapte oameni. Este urmată de Italia, Finlanda, Norvegia, Olanda şi Marea Britanie. Barurile (scumpe sunt şi băuturile alcoolice, strict controlate încă) şi restaurantele de lux se află de obicei în porturi. În Stockholm, noul se împleteşte cu vechiul (Gamla Stan - "Oraşul Vechi") într-o armonie deplină de nuanţe de verde, cenuşiu, cupru, oţel, alb-albastru şi roşu. La final, ameţită de nuanţe, am întrebat de ce maşinile aşteaptă răbdătoare la semafor şi dau prio­ritate, indiferent de oră şi de trafic. "Pentru că la început au fost bărcile!" - mi s-a răspuns...