Lectura și învățafrea limbilor străine ajută la recuperarea neurologică în urma accidentelor vasculare cerebrale

Îmbătrânirea creierului poate fi încetinită prin folosirea cuvântului, iar îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul. Neurologii ne recomandă să citim şi să dezbatem subiectele, pentru o viaţă cerebrală mai lungă şi armonioasă. Aceleaşi exerciţii pot încetini sau chiar stopa evoluţia bolii Alzheimer şi ajută la recuperarea neurologică în urma accidentelor vasculare cerebrale (AVC). În urma cercetărilor s-a demonstrat că antrenamentul cerebral continuu a dat rezultate pozitive notabile în tratamentul unor afecţiuni grave, survenite în urma unor accidente cu leziuni cerebrale, pentru care este nevoie de neuroreabilitare.

În urma studiilor științifice din ultimii 20 de ani, cercetătorii au ajuns la concluzia că problemele creierului uman sunt cauzate de încetinirea exersării cuvântului, în timp ce oamenii preferă din ce în ce mai mult imaginea. Totuși, imaginile sunt nocive, în timp ce exersarea intensă a vorbirii și învățarea limbilor străine, chiar și la vârste înaintate, ajută la „rejuvenarea” creierului, care contribuie semnificativ la menținerea întregului organism într-o formă foarte bună, încetinind îmbătrânirea. Specialiștii au ajuns la concluzia că este complet nerecomandat să utilizăm mult mai mult imaginile decât cuvântul. Imaginile solicită alte tipuri de circuite decât cuvintele, iar folosirea lor cu precădere sărăceşte componenta cognitiv-imaginativă. Cel mai bun exerciţiu cerebral este centrat pe folosirea cuvântului, fie că vorbim despre citit, scris sau comunicarea cu ceilalţi, în speccial dezbaterile pe anumite teme.

Viaţă emoţional-cognitivă echilibrată

Studiile mai arată că exercițiile care ajută menținerea tinereții creierului sunt la fel de eficiente și în recuperarea după AVC. Astfel, se recomandă o viaţă emoţional-cognitivă echilibrată, odihnă suficientă şi folosirea cuvântului, în defavoarea imaginii, ca exerciţii zilnice, la care se adaugă un stil de viaţă sănătos din toate punctele de vedere, incluzând exerciţii fizice în aer liber, cât mai multă socializare şi alimentaţie sănătoasă, regulată. Mai mult, s-a constatat că cel mai repede s-au recuperat acei pacienți care au combinat mesele zilnice cu socializarea, iar studiile arată că stilul mediteranean este recomandabil pentru îmbunătățirea activității cerebrale, acesta presupunând că masa nu se ia în solitudine, ci împreună cu membrii familiei sau cu prietenii. De asemenea, preparatele specifice bucătăriei mediteraneene sunt mai indicate pentru recuperarea cerebrală.

Există metode de a antrena creierul atât pentru recuperarea după AVC, cât și pentru a încetini evoluţia bolii Alzheimer, aceleași care încetinesc îmbătrânirea cerebrală prematură. Statisticile la nivel mondial arată că sunt mulţi nanogenari cu activitate intelectuală intensă care nu suferă de afecţiuni ale creierului.

Mult timp s-a considerat că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani, însă unele studii recente au demonstrat că pragul se reduce până la 45 de ani. Femeile sunt mai predispuse la îmbătrânirea cerebrală prematură decât bărbaţii. Hipertensiunea arterială, fibrilaţia atrială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de băuturi alcoolice sau substanţe stimulante ale sistemului nervos central.

Importanța prevenției în stoparea cancerului de sân

Maladia care a făcut milioane de victime în ultimul secol, cancerul, pare a fi din ce în ce mai aproape de controlat și de stopat. Cercetările din ultimul deceniu au dat rezultate foarte bune, iar rezultatele sunt îmbucurătoare. Cea mai importantă măsură este controlul periodic, pentru depistarea timpurie a semnelor acestei boli

Pentru a veni în întâmpinarea problemelor cauzate de cancer, în Capitală a fost lansat un proiect pentru „Testarea genetică la cancerul de sân în stadii incipiente”, a cărui desfășutrare a-nceput în octombrie 2018 și va continua până la sfârșitul acestui an. Proiectul prevede acordarea unui sprijin financiar pentru efectuarea de teste genetice, în valoare de 17.000 de lei pentru fiecare beneficiar. Vor putea fi incluse în acest proiect 1.000 de paciente diagnosticate cu cancer de sân, care au recomandare medicală eliberată de un medic specialist oncolog. Statisticile arată că tratamentul ales de medic, în urma testărilor genetice, crește cu peste doi ani speranța de viață a pacienților. Societățile internaționale de oncologie medicală recomandă aceste teste pentru pacienții operați de cancer mamar, cu tumori de până la cinci cm, în stadiul I.