Din fericire, singura specie de reptile veninoase din Romănia este vipera, răspăndită pe aproape tot teritoriul ţării, mai puţin centrul şi sudul Munteniei şi Olteniei. Muşcătura viperei nu este letală atăta vreme căt măsurile de prim ajutor sunt corecte şi vin in timp util.
Preveniţi situaţiile grave
Statisticile arată că in 2/3 din cazuri, şarpele nu işi lasă veninul in rană sau lasă o cantitate infimă. Dar, pentru că nu putem avea certitudini, trebuie să acţionăm preventiv, ca in cazurile cele mai grave, cănd in zona muşcată există venin. In plus, puţine persoane pot deosebi un şarpe veninos de unul inofensiv. "Indiferent de şarpele care ne-a muşcat, trebuie să tratăm orice muşcătură ca pe una veninoasă, pentru a preveni situaţiile in care chiar avem de-a face cu un şarpe veninos", avertizează dr Adrian Iliescu, medic specialist in medicină de urgenţă in cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă.
Membrele, cele mai expuse
In majoritatea cazurilor, măinile şi picoarele sunt expuse pericolului de muşcături. Imediat după muşcătură apar dureri locale, umflătură, vezicule cu lichid, iar zona devine roşie-vineţie. Victima reptilei veninoase are gust metalic, greţuri, vărsături, transpiraţii abundente, săngerări, stare generală alterată şi chiar convulsii. Inainte de a iniţia orice măsură de prim ajutor, victima şi salvatorul trebuie să meargă intr-o zonă sigură, departe de locul atacului. "Aşezaţi victima in repaus, in poziţie orizontală, cu membrul afectat intins şi capul inclinat pe spate. Următorul pas este realizarea unui garou limfatic pentru care se foloseşte o bandă elastică lată sau o făşie de material (dintr-o cămaşă, bluză), care se infăşoară nu foarte străns pe tot membrul muşcat", ne explică dr Adrian Iliescu. Atenţie! Garoul nu trebuie să blocheze circulaţia sangvină, ci numai să realizeze o compresie limfatică. Imediat după aplicarea garoului, victima va fi transportată la cel mai apropiat spital, unde i se va administra ser antivenin, dacă este cazul.
Alte pericole
Reptilele pot pune viaţa in pericol şi celor care călătoresc in locuri exotice sau care ţin reptilele pe post de animale de companie. Şarpele cu clopoţei şi cobrele sunt printre cele mai răspăndite şi, bineinţeles, de temut. Indiferent de specia de reptile veninoase, simptomele şi măsurile de prim ajutor sunt aceleaşi.
Sfatul medicului
Cauterizarea rănii lăsate de reptilă sau aspiraţia veninului cu gura sunt două deprinderi foarte folosite de salvatori, in incercarea de a acorda primul ajutor. "Veninul intră foarte repede in circulaţia sangvină, iar manevra de curăţare (excizare) sau cauterizare nu face decăt să accelereze circulaţia săngelui", avertizează dr Adrian Iliescu. Este interzisă, de asemenea, aspirarea veninului cu gura. Dacă salvatorul are carii sau leziuni ale mucoasei bucale poate fi şi el intoxicat cu venin.