Aproape 40% din populaţia adultă a Romăniei şi peste jumătate din cea vărstnică suferă pe tăcute, fără să işi dea seama, de boli ca hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sau prezintă factori de risc ca hipercolesterolemia, care distrug vasele sangvine mult mai devreme decăt distrugerile provocate de vărstă. Consecinţa este că doi din trei romăni mor din cauza afecţiunilor vasculare, faţă de doar unul din trei europeni.

Peste 30% dintre romăni au colesterolul ridicat. 46,1% dintre bucureşteni au probleme cu nivelul grăsimilor in sănge.

Acestea sunt numai două dintre concluziile ingrijorătoare ale "Studiului Naţional Transversal Cardio-Zone", realizat şi coordonat de prof. dr. Mircea Cinteză. "Aproape 40% din populaţia adultă a Romăniei şi peste jumătate din cea vărstnică suferă pe tăcute, fără să işi dea seama, de boli ca hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat sau prezintă factori de risc ca hipercolesterolemia, care distrug vasele sangvine mult mai devreme decăt distrugerile provocate de vărstă.

Consecinţa este că doi din trei romăni mor din cauza afecţiunilor vasculare, faţă de doar unul din trei europeni", arată prof. dr. Mircea Cinteză. Alimentaţia dezechilibrată, bogată in grăsimi de origine animală, sedentarismul sunt cei mai importanţi factori care favorizează creşterea nivelului colesterolului, creştere asociată cu afecţiunile cardiovasculare, accidentele vasculare cerebrale, bolile coronariene.

Valorile normale

Colesterolul total este format din mai multe fracţiuni: fracţiunea cu densitate joasă (LDL) sau colesterolul rău, care trebuie scăzut şi care este responsabil pentru depunerile de grăsimi de pe artere; o fracţiune cu densitate inaltă (HDL) sau colesterolul bun, care distruge depozitele de grăsimi de pe vasele sangvine. Mai există o a treia fracţiune (VLDL) sau colesterolul cu densitate foarte joasă, acele fracţiuni lipidice care se absorb in general după un prănz bogat in grăsimi. Această fracţiune este crescută in cazul diabeticilor. Conf. dr. Dumitru Matei, şeful Catedrei de Medicină de Familie de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", arată care sunt valorile plasmatice normale ale grăsimilor: "Potrivit ultimelor ghiduri europene, colesterolul total nu trebuie să depăşească 190 mg/dl. Fracţiunea cu densitate joasă, aşa-numitul colesterol rău, trebuie să fie sub 115 mg/dl, iar colesterolul bun trebuie să aibă valori mai mari de 40 mg/dl". Diabeticilor, cardiacilor, celor care au colesterolul crescut li se recomandă chiar valori mai mici ale colesterolului: 175 mg/dl - colesterolul total, 100 mg/dl colesterolul rău.

Testarea colesterolului este obligatorie la persoanele de vărstă adultă, care au in familie antecedente de boli cardiovasculare, accidente vasculare cerebrale sau boli coronariene. Analizele de sănge pentru a vedea nivelul plasmatic al lipidelor se fac periodic: anual, la cei care au valori normale; de două ori pe an sau de căte ori este nevoie pănă se stabilizează nivelul colesterolului la cei cu valori crescute. Femeile au un uşor avantaj in faţa bărbaţilor in ceea ce priveşte colesterolul. Bărbaţii trebuie să işi facă asemenea analize după vărsta de 35 de ani, femeile - după 45 de ani. De ce? Pentru că, pănă la menopauză, hormonii estrogeni feminini sunt un factor de protecţie impotriva bolilor cardiovasculare şi a hipercolesterolemiei. După menopauză, nivelul estrogenilor scade şi creşte automat riscul de afecţiuni vasculare sau coronariene.

Depunerile de pe artere

De ce ar trebui să ne sperie colesterolul "rău"? Ne explică dr. Elisabeta Bădilă, medic primar de medicină internă şi specialist in cardiologie de la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Colesterolul crescut, in termeni medicali hipercolesterolemie, afectează arterele mari şi mici. Aceste artere pornesc de la nivelul inimii şi transportă săngele către creier, membre, organe intraabdominale şi plămăni. Colesterolul se infiltrează in pereţii arterelor, formează plăcuţele de aterom şi favorizează sau accelerează ateroscleroza (scleroza pereţilor arterelor), care stă la originea apariţiei majorităţii bolilor cardiovasculare. Ateroscleroza se manifestă frecvent la nivelul arterelor inimii (arterele coronare). "Ingroşarea pereţilor arterelor poate conduce la apariţia anginei pectorale in timpul unui efort mai mare sau mai mic, in funcţie de severitatea ingustării arterelor. Chiar şi cănd ingustarea arterelor nu este atăt de semnificativă, ea poate provoca infarctul sau alte episoade coronariene acute, prin fisurarea sau ruperea unei plăcuţe de aterom", semnalează dr. Elisabeta Bădilă. Cănd arterele coronare se ingustează, muşchiul inimii primeşte o cantitate redusă de sănge, ceea ce produce fenomene de insuficienţă cardiacă. O ateroscleroză a aortei, artera cea mai mare care porneşte din inimă, duce la dilatarea pereţilor acestui vas, fenomen care poartă numele de anevrism aortic. In condiţii de stres, efort fizic mai mare, pusee de tensiune, anevrismul se poate rupe şi poate duce chiar la decesul bolnavului.

Colesterolul şi creierul

Nu doar arterele inimii sunt afectate de ateroscleroză, ne spune dr. Elisabeta Bădilă. Colestrolul se poate depune şi pe arterele care irigă creierul: carotide şi vertebrale. Depunerea de colesterol sub formă de plăci de aterom la acest nivel favorizează apariţia de accidente vasculare cerebrale, prin blocarea circulaţiei sangvine a creierului. Ateroscleroza işi poate face apariţia şi pe arterele de la nivelul membrelor inferioare. Sclerozarea pereţilor acestor artere se manifestă prin dureri in gambe, in primă fază numai in timpul mersului, dar apoi şi in repaus. Netratată corespunzător, ateroscleroza este urmată de cangrenă şi amputarea piciorului afectat.

"In situaţii mai rare, ateroscleroza se poate localiza şi la nivelul arterelor care irigă rinichii. Ei nu mai primesc cantitatea necesară de sănge şi apar pusee de tensiune, foarte greu de controlat din punct de vedere medicamentos", semnalează dr. Elisabeta Bădilă. La pacienţii cu mai multe artere afectate de plăcile de aterom, ateroscleroza se poate instala şi pe arterele abdominale. Mesele abundente provoacă dureri abdominale care cedează la nitroglicerină, ca in cazul anginei pectorale.

Copiii şi adolescenţii

Colesterolul pune probleme de sănătate la orice vărstă. Copiii şi adolescenţii nu fac excepţie in acest sens. Dr. Gabriela Oproiu, medic primar pediatru la Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Russescu", explică motivele pentru care nivelul colesterolului se modifică la copii şi adolescenţi. Există două cauze majore ale creşterii colesterolului, separat sau impreună cu celelalte fracţiuni lipidice din sănge (trigliceridele). Pe de o parte, excesul de colesterol este transmis genetic, iar pe de altă parte, acesta apare in asociere cu alte boli. Oricum, diagnosticul de hipercolesterolemie este dificil de stabilit la copii, pentru că analizele pentru depistarea colesterolului nu se fac in mod curent in cazul lor. Aceste analize sunt recomandate numai dacă anumite semnale ii atrag atenţia medicului.

Primul factor de risc privind hipercolesterolemia ereditară, pe care il poate observa medicul, este dacă in familia copilului există antecedente patologice marcante provocate de nivelul crescut al colesterolului (boli cardiovasculare apărute la părinţi sau bunici la vărstă tănără 30-40 de ani), ca urmare a depunerii de colesterol pe pereţii vaselor de sănge. Al doilea semnal de alarmă, care ar trebui să il determine pe medic să trimită copilul la analize pentru depistarea colesterolului, este apariţia după naştere a unor tumorete cutanate de culoare galbenă (xantoame), care nu sunt altceva decăt acumulări de grăsime. Acestea sunt situate oriunde pe piele, dar mai ales in jurul articulaţiilor. Al treilea factor este variabil pentru că nu prea este pus in practică, deşi ar merita toată atenţia specialiştilor. Cănd copilul face analize de sănge pentru altceva, dacă specialiştii de la laborator observă aspectul asemănător laptelui (lactengent) al serului rezultat in urma centrifugării săngelui, ei trebuie să anunţe medicul in vederea unor analize suplimentare. O boală foarte frecvent insoţită de creşterea colesterolului la copii şi adolescenţi este obezitatea. Deşi nu este obligatoriu ca toţi copiii cu exces ponderal să aibă şi nivel crescut al colesterolului, medicul trebuie să recomande in cazul acestora analize pentru evidenţierea lipidelor. Copilul va respecta un regim special in care cantităţile de grăsimi să fie reduse. Spre deosebire de adulţi, care pot lua medicamente pentru reducerea colesterolului, copiilor sub 12 ani le sunt interzise astfel de medicamente. Alte boli insoţite de hipercolesterolemie sunt sindromul nefrotic (boală renală care poate apărea la orice vărstă), icterele colestatice (apar la sugarii mici născuţi fără căi biliare sau la cei cu hepatite neonatale) şi hipotiroidismul (dezechilibru al glandei tiroide).

Sfatul medicului Studiul Cardio-Zone a arătat că un sfert dintre romăni au probleme cu colesterolul. La nivelul intregii ţări, 42,6% dintre persoanele cu vărsta peste 70 de ani au valori ridicate ale colesterolului. "Hipercolesterolemia nu dă suferinţă directă şi imediată, ci afectează vasele sangvine pe tăcute, dar cu efecte dezastruoase după trecerea anilor. De aceea ne putem aştepta ca mult mai mulţi romăni să sufere de această afecţiune", avertizează prof. dr. Mircea Cinteză (foto). In Romănia, 61% din totalul deceselor sunt determinate de afecţiunile cardiovasculare, colesterolul crescut şi hipertensiunea arterială fiind principalii factori de risc.

PROCESUL DE FORMARE A PLĂCILOR DE ATEROM

Peretele arterelor este in mod normal elastic şi liniar, fără denivelări. Endoteliul, stratul arterei care vine in contact cu săngele, poate fi agresat de cantităţile mari de colesterol din sănge. El se fisurează şi permite pătrunderea colesterolului in peretele arterial. Se formează astfel denivelări numite plăcuţe de aterom, care se pot sparge şi pot favoriza formarea de cheaguri in zona respectivă. Cheagul poate astupa complet o arteră (şi apare astfel infarctul pe zona respectivă) sau parţial (şi apar tulburări ischemice).

TRATAMENT. Pentru scăderea valorii colesterolului in sănge există tratamente specifice, hipolipemiante. "Un tratament care s-a dovedit foarte eficient in acest sens este cel care are la bază statinele. Studiile efectuate pănă in prezent au demonstrat că statinele au calitatea de a impiedica progresia şi chiar de a induce regresia plăcuţelor de aterom. De tratamentul cu statine beneficiază bolnavii care au suferit deja un infarct sau un AVC, insă toţi pacienţii cu factori de risc ar trebui să aibă acces la el: diabeticii, persoanele cu hipertensiune arterială, fumătorii", semnalează dr. Elisabeta Bădilă.

DIETA. Nivelul grăsimilor in sănge poate fi redus cu ajutorul unei diete bogate in fructe, legume, peşte. Datorită fibrelor alimentare, fructele şi legumele crude contribuie la scăderea nivelului grăsimilor in sănge. De asemenea, consumul de peşte reduce nivelul plasmatic al grăsimilor, scade tensiunea arterială, văscozitatea săngelui şi creşte nivelul colesterolului bun. Chiar dacă un ou ne furnizează aproximativ 500 mg de colesterol, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi ne sfătuieşte să il măncăm cu incredere: "Cantitatea mare de colesterol este compensată prin conţinutul de lecitină. Aceasta previne creşterea colesterolului total, transformă colesterolul rău in substanţe hidrosolubile şi favorizează eliminarea lor din organism".

PĂRŢI BUNE. Numai 20%-25% din colesterol ajunge in organism prin aport alimentar, restul este produs de ficat (aproape 1.000 mg pe zi). Colesterolul are şi părţi bune: există in fiecare celulă, intră in alcătuirea membranelor care protejează nervii şi contribuie la sinteza unor hormoni, cum ar fi testosteronul şi estrogenul. Persoanele care au un nivel al colesterolului mult sub limita normală au probleme cu memorarea informaţiilor, cu concentrarea atenţiei, arată cercetătorii de la Universitatea Boston (SUA).