x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Primul ajutor și greșelile comise de binevoitori

Primul ajutor și greșelile comise de binevoitori

de Florin Condurateanu    |    25 Ian 2018   •   20:50
Primul ajutor și greșelile comise de binevoitori
Sursa foto: Karina Knapek/Intact Images

Românii sunt săritori, doresc să dea imediat o mână de ajutor unor oameni care au suferit neplăceri de sănătate pe stradă. Dar indicaţiile venite de la trecători, ajutorarea celor accidentaţi trebuie să nu însemne erori, sfaturile venite de la cetăţeni e musai să fie corecte.

Când un om a căzut şi se vaită de dureri la picior, imediat mulţi trecători îl ajută să se ridice, îl sprijină, îl aşează pe marginea unui grad, eventual.Toate aceste ajutorări corecte trebuie să evite însă punerea piciorului cu pricina în pământ. Pentru că acesta este  îndemnul cetăţenilor, în dorinţa acestora să alunge sperietura celui accidentat, cum că şi-a rupt vreun os de la picior. Ei bine, aceste sfat este greşit, piciorul nu e bine să fie pus pe pământ şi să suporte greutatea corpului, nici vorbă să se facă vreun pas cu membrul inferior lovit. Sprijinirea pe piciorul afectat poate agrava suferinţa. Dacă e vorba doar de o fisură la os, apăsând corpul pe acest picior fisurarea poate să devină chiar o fractură. Dacă accidentarea provocase o fractură, punând piciorul în pământ fractura poate deveni deschisă, cu deplasarea fragmentelor de os, ceea ce complică intervenţia ortopezilor. Dacă traumatismul, căzătura au afectat mâna, ea trebuie legată de gât cu o curea, cu un cordon, cu o cravată pentru a nu solicita braţul până la ajungerea la spital. Crizele de epilepsie se soldează cu pierderea conştienţei, căderea la pământ, spasme. Cei din jur trebuie imediat să aşeze capul bolnavului în aşa fel încât să nu fie lovit, e bine ca trecătorii să pună capul bolnavului de epilepsie pe o parte, să se evite înghiţirea limbii. E o bazaconie obiceiul ca să fie muşcat degetul mic al celui în criză de epilepsie, nu are nici un efect. Când cetăţenii observă că un semen de-al lor merge sinuos, fără să păstreze o linie dreaptă, când se clatină şi echilibrul e precar trebuie întrebat dacă simte ameţeli, semne de paralizie. Dacă vorbirea suferindului e împiedicată, cu incoerenţe, cu fraze fără logică, cu o serie de cuvinte ciuntite e pericol de accident vascular cerebral. Dacă el nu mai vede câteva minute este un alt simptom al AVC-ului. În aceste accidente de neirigare a creierului cu sânge se pierde sensibilitatea la mâini, la picioare, sunt semne de paralizie la membre. Poate că aceste simptome trec în câteva minute şi omul îşi revine. E periculos să nu se dea importanţă acestor fenomene de accident vascular cerebral tranzitor, trecător. Ele se repetă, trec după câteva minute, dar aceste AVC tranzitoare anunţă un accident vascular masiv, cu consecinte grave.Suferindul trebuie ajutat să ajungă la un spital.

Când un om simte o durere ca o gheară în piept, respiră greu,e scăldat de transpiraţii reci, are spaima morţii sunt semne de infarct, de criză de angină pectorală şi suferindul trebuie aşezat jos, să i se lărgească cămaşa la gât, bluza, să fie îndemnat să pună sub limbă şi să sugă pilule de nitroglicerină şi Salvarea trebuie să-l ducă la spital.

 

 

×
Subiecte în articol: greseli primul ajutor