Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Specialiștii vorbesc acum despre ”generația anxioasă” și propun câteva strategii pentru a combate acest fenomen.
Studiul Youth Risk Behavior Survey al Centrelor pentru Controlul Bolilor din America a constatat că numărul tinerilor care au experimentat "sentimente persistente de tristețe sau deznădejde" a crescut în constant în ultimii ani, ajungând la 42% în 2021.
Sinuciderea, principala cauză de deces în țările bogate
OMS transmite că tulburările de depresie și anxietate se încadrează în primele 5 cauze ale poverii globale a bolilor în rândul copiilor și adolescenților.
Suicidul reprezintă principala cauză de deces în rândul copiilor cu vârste între 10–19 ani din țările cu venituri mici și mijlocii din Europa și a doua cauză principală în țările cu venituri mari.
Studiul realizat de OMS în 2016 arată că până la 10% dintre băieți și 14% dintre fete cu vârste de 11 ani spun „că se simţeau trişti” mai mult de o dată pe săptămână în ultimele 6 luni, în medie, în 28 de ţări europene, membre OCDE.
Ce pot să facă părinții
În cartea „Generația anxioasă”, scriitorul Jonathan Haidt spune ce se află în spatele creșterii sentimentului de tristețe la copii și adolescenți și ce pot să facă părinții.
1. Timp limitat în fața ecranelor
Un factor major care contribuie la creșterea anxietății și a tristeții în rândul copiilor este timpul îndelungat petrecut în fața ecranelor, și mai ales pe rețelele de socializare.
Copiii și adolescenții sunt expuși constant la imagini ideale și la vieți aparent perfecte, ceea ce poate diminua stima de sine și poate crea așteptări nerealiste.
Studiile arată că timpul excesiv petrecut pe aceste platforme este corelat cu creșterea simptomelor de depresie și anxietate.
Pentru a limita impactul negativ al rețelelor sociale, părinți sunt sfătuiți să stabilească reguli clare privind timpul petrecut în fața ecranelor, respectiv limite zilnice pentru utilizarea dispozitivelor electronice.
2. Socializeze reală
Promovarea interacțiunilor din viața reală este esențială pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Activitățile sociale și timpul petrecut cu familia și prietenii pot reduce semnificativ sentimentele de izolare și pot îmbunătăți sănătatea mentală. Participarea la activități comunitare sau voluntariatul poate oferi copiilor un sentiment de apartenență și un scop.
3. Comunicare părinți-copii
Părinții trebuie să fie atenți la emoțiile și preocupările copilului fără să-l judece sau să-i minimizeze problemele. Întrebările deschise și discuțiile constante despre starea lui emoțională pot ajuta la identificarea timpurie a problemelor și la găsirea soluțiilor.
4. Fără presiune școlară
Presiunea academică excesivă poate contribui la sentimentele de tristețe și lipsă de speranță la copii. Este important să găsești un echilibru între performanța academică și bunăstarea emoțională. Încurajează-l să exerseze și să muncească. Laudă-l când depune efort, nu când obține o notă bună.
5. Viață sănătoasă
Un stil de viață sănătos îl ajută pe să-și mențină sănătatea mentală și emoțională. Asigură-te că are o dietă echilibrată, face mișcare și dorame suficient. Exercițiile fizice regulate pot reduce stresul, anxietatea și depresia, îmbunătățind starea de spirit și nivelul de energie. Încurajează copilul să participe la sporturi sau activități fizice care îi plac, notează deparinti.ro.
