Chirurgie cardiacă la copii

Pentru un copil născut cu o malformaţie cardiacă gravă, singura şansă de a avea o viaţă normală este o intervenţie chirurgicală efectuată încă din prima săptămână de viaţă. Însă în ţara noastră există o singură secţie de chirurgie cardiovasculară dedicată în exclusivitate copiilor, în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare din Târgu-Mureş, şi compartimente ce funcţionează în clinici de adulţi la Cluj şi Timişoara.

În zona Moldovei şi a Munteniei, inclusiv în Capitală, nu există nici o clinică dedicată chirurgiei nou-născuţilor. Ceea ce înseamnă că, din din start, micuţii pacienţi cu malformaţii cardiace sunt lipsiţi de şansa unui tratament prompt şi adecvat. Există puţine cazuri cărora li se acordă şansa unui tratament în ţară sau peste hotare, în clinici din Germania, Israel, Austria.

Statisticile arată că nici măcar 50% dintre cazuri nu au şansa unui tratament chirurgical în primul an de viaţă. În faţa acestei realităţi dure, medicii români au mâinile legate. Ei privesc neputincioşi cum multe inimi încetează să mai bată, pentru că spitalele de pediatrie nu dispun de un departament specializat în care să fie trataţi.

CAUZELE MALFORMAŢIILOR CARDIACE
Malformaţiile congenitale de cord apar când inima nu se formează normal în viaţa intrauterină (apar defecte anatomice ale cordului şi vaselor mari de sânge). Dr Cătălin Cârstoveanu, neonatolog la Spitalul "Marie Curie" din Capitală, spune că aceste malformaţii nu au cauze bine determinate, fiind rezultatul unei interacţiuni între factorii genetici şi cei de mediu.

Potrivit medicului, există o mulţime de cauze care pot influenţa decisiv starea de sănătate a fătului: anumite medicamente, defecte cromozomiale şi genetice, infecţii congenitale (rubeola, toxoplasmoza, sifilis), radiaţii ionizante etc. Malformaţiile cardiace pot fi minore sau majore, cu risc vital imediat. Ele apar la aproximativ 10% dintre nou-născuţii vii. "În România nu există la ora actuală un registru naţional al copiilor cu MCC (n.r. - malformaţii cardiace congenitale).

La adulţi există un registru în curs de realizare, primele date indicând situarea ţării noastre printre primele ţări europene, în ceea ce priveşte mortalitatea şi morbiditatea. Estimările arată că, în prezent, există aproximativ 50.000 de congenitali adulţi, ceea ce denotă un deficit chirurgical şi intervenţional numeric şi calitativ", precizează dr Cârstoveanu.

INIŢIATIVĂ
Aceste cifre ar putea fi schimbate dacă bolile cardiace congenitale ar fi descoperite şi tratate la timp. La ora actuală, în cadrul secţiei de Pediatrie 1 a spitalului funcţionează un compartiment de cardiologie care, în colaborare cu secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă, rezolvă numai partea medicală a patologiei malformative (diagnostic, îngrijire pre şi postoperatorie etc.).

Aici sunt examinaţi, anual, 1.500 de copii, fiind depistate aproximativ 300 de cazuri noi de MCC. Faptul că la spital sunt aduşi tot mai mulţi copii cu astfel de probleme i-a determinat pe managerul unităţii şi pe medicii care lucrează în aceste compartimente să se implice în înfiinţarea unui Centru de Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică.

"De ce este nevoie de un astfel de centru? Pentru că este o «povară» pentru noi să vedem cum micuţii pacienţi nu pot fi investigaţi şi trataţi aşa cum ar trebui. Avem spaţiul necesar acestei activităţi şi medici entuziaşti. Există medici români, cu competenţă în chirurgia cardiovasculară, angajaţi în spitale de renume din străinătate, şi care vor să se întoarcă definitiv în România pentru a lucra în acest centru", avertizează medicul Cătălin Cârstoveanu.




Potrivit acestuia, iniţiativa a fost adusă la cunoştinţa Ministerului Sănătăţii încă din anul 2005, însă a rămas fără finalizare. Un alt memoriu a fost înaintat recent actualului ministru secretar de stat, Aurel Nechita şi ministrului Ioan Bazac, care s-au declarat dispuşi să pună la dispoziţie aparatura medicală necesară utilării centrului ce urmează a fi înfiinţat.

Şi, pentru că în cazul MCC o intervenţie chirurgicală costă aproximativ de 30.000 de euro, de la MS se mai aşteaptă şi elaborarea unui program de sănătate pentru chirurgia cardiacă pediatrică, inclusiv o grilă de salarizare "serioasă" pentru medicii care vor lucra în acest centru.

VOLUNTARIAT
"Intenţionăm ca din acest an să începem activitatea operatorie cardiacă. Noi am demarat deja studiul de fezabilitate pentru construirea unei noi aripi de spital, unde chirurgia, cardiologia şi terapia intensivă cardiacă vor avea alocaţi 2.000 mp. Până în momentul formării unei echipe complete - medici, anestezişti, asistente -, dorim ca specialiştii care vor fi angajaţi în acest departament să opereze în colaborare cu medici cu experienţă care vor veni, voluntar, din centre universitare renumite din Italia, Anglia sau Germania", ne-a spus managerul spitalului, Daniel Buzatu.

În opinia sa, rezolvarea acestor afecţiuni la Bucureşti va scădea mortalitatea prin aceste boli şi va stopa exodul pacienţilor cu maladii cardiace în Occident. "În ultimii doi ani, milioane de euro au fost transferate din ţara noastră în străinătate, pentru acoperirea cheltuielilor îngrijirii unor copii care puteau fi trataţi şi la noi", a conchis managerul.

CAMPANIE
Spitalul de Copii "Marie Curie" din Bucureşti mai are nevoie de 100.000 de euro pentru a înfiinţa un Centru de Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică. Investiţia se ridică la 500.000 de euro. Cei care vor să doneze au la dispoziţie conturile Asociaţiei Inima Copiilor, disponibile şi pe site-ul www.inimacopiilor.ro. Tot acolo puteţi dona bani prin intermediul unui formular on-line. De asemenea, cu fiecare SMS trimis la numărul 858 contribuiţi cu 2 euro la strângerea sumei necesare.

STATISTICĂ
În România se nasc anual aproximativ 1.000 de copii cu malformaţii cardiace grave. În cazul lor, singurul tratament este o intervenţie chirurgicală urgentă. Însă la noi există prea puţine centre în care să fie operaţi şi trataţi.

 

Sfatul medicului
Potrivit dr Cătălin Cârstoveanu, medic primar neonatolog la Spitalul de Urgenţă pentru Copii "M.S. Curie" din Bucureşti, malformaţiile cardiace congenitale necesită tratament chirurgical precoce, multe dintre ele, cu risc vital imediat, chiar din perioada de nou-născut prematur. Celelalte, în funcţie de tipul malformativ, trebuie corectate cel târziu până la vârsta de 2-3 ani. În lipsa intervenţiei chirurgicale, o treime dintre pacienţi decedează până la vârsta de un an.