x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Viaţă sănătoasă Sanatatea copilului Dialogul cu copilul autist

Dialogul cu copilul autist

de Gina Matei    |    18 Apr 2011   •   21:15
Dialogul cu copilul autist
Sursa foto: /Thinkstock

Picture Exchange Communication Systems (PECS), sistemul de comunicare bazat pe imagini, este conceput special pentru copiii cu autism care nu pot să vorbească. „Dacă în America, acest sistem de comunicare este integrat în sistemul de educaţie destinat copiilor cu nevoi speciale, în România, sistemul este încă la început. Mai exact, în România există două clase într-un centru de plasament în care se aplică această metodă. Prea puţine, deşi există studii care îi atestă eficienţa”, precizează consultantul Lili Covaci, director general la Pyramid Educational Consultants România.

 

Comunic prin pictograme
Copiii care ating vârsta de 4-5 ani şi nu pot vorbi au nevoie să fie ajutaţi să comunice. Prin acest sistem se pun la dispoziţia copilului imagini cu obiecte atât concrete, cât şi mai abstracte, care simbolizează lucrurile de care copilul ar putea avea nevoie: apă, mâncare, dulciuri, jucării, toaletă. Copilul este învăţat ce înseamnă fiecare imagine şi cum o poate folosi pentru a primi ceea ce doreşte.

 

Metodă structurată pe 6 faze
Există şase faze ale acestei metode, pe care terapeutul trebuie să le parcurgă împreună cu copilul autist. În primă fază, copilul învaţă să ceară printr-o pictogramă, este etapa schimbului fizic. Cu ajutorul imaginii, copilul solicită un anumit obiect, pe care terapeutul i-l pune la dispoziţie. Cea de-a doua etapă, numită distanţă şi persistenţă, vizează un efort mai mare din partea copilului, care va fi nevoit să meargă să îşi ia singur obiectul pe care îl doreşte. În a treia etapă, discriminarea, copilul autist învaţă să facă diferenţa între pictograme.

Faza a patra reprezintă momentul structurării unei fraze. Astfel, copilul va învăţa să formuleze o propoziţie utilizând un cartonaş „vreau” şi o imagine cu obiectul preferat pe care i le va înmâna terapeutului. În cea de-a cincea fază, terapeutul trebuie să primească de la copil răspunsul la întrebarea „ce vrei?”. În ultima fază, aşteptările sunt mai mari. Terapeutul îi va solicita copilului să răspundă la întrebări de comentariu: „ce vrei?”, „cum e?”, „ce vezi?”.

 

Stimulent contra schimburilor corecte
„Este foarte important ca pe parcursul antrenamentului, copilul să primească un stimulent ori de câte ori va efectua un schimb corect”, precizează consultantul Lili Covaci. La început, antrenamentul se face cu gesturi ample, dar acestea se vor diminua pe parcurs. Partea cea mai dificilă va fi răspunsul alternativ la întrebările „ce vezi?” şi „ce vrei?”. În timp, prin exerciţiu se va ajunge la o bună discriminare a întrebărilor şi răspunsurilor copilului.

 

Se asociază mai multe terapii
După aflarea diagnosticului, părinţii trebuie să se informeze despre fiecare formă de terapie, luând în calcul mai multe aspecte: resursele financiare de care dispun, timpul pe care îl pot aloca terapiei, nevoile copilului, obiectivele pe care le doresc atinse prin terapie. Nici o metodă destinată copiilor cu autism nu funcţionează de sine stătător, ci trebuie asociată cu alte terapii. Prin urmare, PECS poate fi asociată cu terapia logopedică, terapia ocupaţională, terapia prin artă, terapia senzorială.

 

4 factori în atingerea succesului
Potrivit psihologului Anca Dumitrescu, consultant analiză comportamentală aplicată, succesul în terapia
persoanelor cu autism depinde de patru factori majori: vârsta la intrarea în program, potenţialul copilului (nivelul cognitiv, capacitatea de înţelegere), gradul de implicare al familiei şi profesionalismul şi experienţa echipei de terapeuţi.

Primele semne ale autismului:
n) semnalizarea anormală a senzaţiei de foame (nu îi e foame sau nu are poftă, refuză alimentele moi, selectează mâncarea excesiv după textură şi tip)
n) somn modificat (somn agitat, treziri nocturne, somn „în reprize”)
n) curiozitate scăzută (nu are dorinţa de a explora faţa mamei în perioada 3-6 luni)
n) seriozitate excesivă
n) netransmiterea nonverbală a dorinţei de a fi luat în braţe
n) reacţia inexistentă când este strigat pe nume
n) nerealizarea contactului vizual
n) întârzierea/deficitul în dezvoltarea limbajului

STUDIU. 85% dintre părinţi îşi doresc ca înainte de începerea terapiei copilul să vorbească. Aceasta este concluzia unui studiu rea­lizat de specialiştii Asociaţiei pentru Intervenţie Terapeutică în Autism în urma analizei fişelor de evaluare a 50 de copii diagnosticaţi cu tulburări din spectrul autist.

×
Subiecte în articol: sanatatea copilului