Laptele mamei, izvor de inteligenţă

Alăptarea este cel mai de preţ dar pe care mama i-l oferă pruncului său. Pentru că îi asigură puiului de om sănătatea. Un studiu de amploare realizat de cercetătorul canadian Michael Kramer confirmă unul dintre marile avantaje ale alăptării: laptele matern favorizează creşterea coeficientului de inteligenţă al copiilor.

Alăptarea este cel mai de preţ dar pe care mama i-l oferă pruncului său. Pentru că îi asigură puiului de om sănătatea. Un studiu de amploare realizat de cercetătorul canadian Michael Kramer confirmă unul dintre marile avantaje ale alăptării: laptele matern favorizează creşterea coeficientului de inteligenţă al copiilor. Cercetările s-au desfăşurat tocmai în Europa de Est, în Belarus, unde Michael Kramer a observat impactul alăptării asupra dezvoltării intelectuale a copiilor. El a monitorizat, timp de şase ani şi jumătate, 14.000 de copii născuţi în 31 de spitale. Jumătate dintre mamele acestor copii au primit informaţii suplimentare privind promovarea alăptării de lungă durată, mai exact pînă cînd copiii ajung la vîrsta de 2 ani. Celelalte mame au avut parte de îngrijiri şi informaţii obişnuite oferite de maternităţi.

Studiu

Cercetătorii au constatat că mamele cărora le-au fost prezentate avantajele alăptării pe termen lung şi-au hrănit copiii la sîn mai mult timp decît celelalte. Astfel, Michael Kramer a evaluat în mod comparativ efectele alăptării asupra dezvoltării intelectuale a copiilor. Capacitatea cognitivă a fiecărui copil a fost evaluată prin intermediul unor teste de inteligenţă aplicate de medici pediatri. Totodată, pe măsură ce copiii au intrat la grădiniţă, educatoarele au apreciat cunoştinţele din mai multe domenii: dezvoltarea vorbirii, matematică, mediu înconjurător, educaţie artistică. Concluzia este convingătoare: copiii hrăniţi la sîn mai mult timp au înregistrat rezultate mai bune atît la testele de inteligenţă, cît şi la evaluările şcolare, comparativ cu cei alăptaţi doar pînă la 4-6 luni.

“Efectele laptelui matern asupra dezvoltării intelectuale a copiilor reprezintă un subiect îndelung dezbătut. Important este că majoritatea studiilor ajung la aceeaşi concluzie pozitivă: alăptarea favorizează creşterea performanţelor intelectuale. Cel mai important rol în dezvoltarea creierului îl au acizii graşi din compoziţia laptelui matern”, susţine profesorul Michael Kramer în ediţia recentă a publicaţiei Archives of General Psychiatry. El adaugă însă că, alături de alăptare, inteligenţa copiilor este stimulată şi de alţi factori precum interacţiunea mamei cu bebeluşul, dragostea oferită de părinţi, creşterea într-un mediu familial liniştit, asigurarea unei alimentaţii echilibrate.

Lichid viu

Dacă rezultatele acestui studiu te-au convins să-ţi alăptezi pruncul, dr Nicoleta Bobe, medic primar pediatru, neonatolog la Spitalul Polizu, îţi oferă şi alte motive. Iată de ce este bine să alăptezi. Pentru că laptele matern este “un lichid viu”. Fiecare mamă este un fel de “laborator natural” care prepară lapte cu compoziţia potrivită pentru nevoile copilului ei. Laptele matern se schimbă de la o zi la alta, de la o masă la alta, ba chiar de la o etapă a mesei la alta. La începutul suptului, laptele este mai diluat, pentru a potoli setea copilului, apoi mai bogat în grăsimi, pentru a potoli foamea acestuia. Un alt exemplu care dovedeşte că nimic nu se compară cu ceea ce poate face natura este laptele mamelor care au născut prematur. Pentru prematuri, laptele mamei este de-a dreptul salvator. Natura a prevăzut ca laptele mamei care a născut prematur să aibă cu 25% mai multă albumină, anticorpi, vitamine şi săruri minerale decît laptele mamei care a născut la termen.

Colostrul, laptele consistent secretat în primele zile de la naştere, este cea mai bună hrană pentru nou-născut. Pentru că îi asigură cea mai mare cantitate de anticorpi care îl feresc pe bebeluş de infecţii, alergii şi alte boli într-o perioadă în care imunitatea sa nu este încă suficient dezvoltată. În prima zi de viaţă, copilaşul are nevoie de doar 7 mililitri de lapte, adică nici mai mult, nici mai puţin decît o linguriţă. Însă această linguriţă îi oferă protecţia de care are nevoie şi pune bazele legăturii unice care se înfiripă între mamă şi copil.

Numeroase studii au demonstrat că hrănirea exclusiv la sîn în primele şase luni de viaţă protejează sugarul de colici, tulburări digestive, boli respiratorii, anemie. Laptele mamei linişteşte pruncul datorită unui hormon special pe care îl conţine.

STATISTICI. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă hrănirea exclusiv la sîn pînă la vîrsta de 6 luni şi, în paralel cu alimentaţia diversificată, continuarea alăptării pînă la 2 ani. Aceste recomandări sînt respectate întocmai în ţările nordice. Spre exemplu, în Suedia şi Norvegia, 99% dintre mame îşi hrănesc copiii la sîn. Statisticile rămîn ridicate şi în alte ţări: în Danemarca, 95% dintre mame alăptează, în Elveţia – 92%, în Italia – 85%, în Germania – 75%, în Marea Britanie – 69%, în Franţa – 56%. În ţara noastră nu există statistici cu privire la procentul mamelor care alăptează, dar specialiştii estimează că ne apropiem de situaţia din Franţa.

GRIJĂ. Alăptarea cere multă grijă, tandreţe şi răbdare din partea mamei pentru a putea trece peste eventualele dificultăţi din primele zile. Este bine ca mama să fie odihnită şi calmă cînd îşi va alăpta pruncul, să stea confortabil pe pat sau pe fotoliu.  
Cu cît mama este mai relaxată, cu atît mai uşor curge laptele. La rîndul său, bebeluşul trebuie să fie culcat pe o parte, iar burtica lui să atingă pîntecul mamei, pentru a putea găsi uşor sînul. Niciodată copilul nu trebuie ţinut pe burtică sau pe spate cu capul întors la sîn. Este bine ca mama să-i lase bebeluşului o mînuţă liberă, astfel încît să-i poată atinge sînul în timp ce este hrănit.

MAMA. Alăptarea îi aduce mamei numeroase beneficii. Ea revine mult mai uşor la dimensiunile dinainte de naştere. De asemenea, o dată cu laptele, organismul mamei secretă un hormon numit ocitocină, care îi asigură calmul şi buna dispoziţie de care are nevoie pentru a-şi îngriji copilul. Tot prin acţiunea aceluiaşi hormon, mama scapă mai repede de hemoragie şi dureri după naştere. Studiile au dovedit că mamele care alăptează sînt protejate de cancer al sînului şi al uterului. Alăptarea este şi o formă de contracepţie naturală. Alăptînd, mama îşi poate hrăni copilul oricînd, cu lapte la temperatura ideală, care nu costă nimic, şi scapă de stresul biberoanelor.