Fata de bolile cardiovasculare, bolile digestive afecteaza in general tinerii. Incidenta acestor boli digestive este mai mare in randul populatiei apte de munca. Daca nu se intervine la timp cu tratamentul corect, bolnavul poate sa ajunga chiar la pensionare temporara sau, in cazurile severe, cu grad de invaliditate, la pensionare definitiva.

"Pe masura ce societatea s-a occidentalizat, bolile digestive au capatat o pondere tot mai mare. Omul nu mai stie sa manance. Nu-si mai respecta orarul de masa, nu mai da importanta cantitatii si calitatii alimentelor, ceea ce a determinat cresterea numarului persoanelor suferinde de boli digestive. Omul de astazi este agitat, stresat, se preocupa mult de pastrarea locului de munca", avertizeaza prof. dr. Constantin Chira, seful sectiei de Gastroenterologie de la Spitalul de Urgenta MAI "Prof. dr. Dimitrie Gerota".

Boli

Cele mai mari probleme sunt create de ulcerul gastric si duodenal, precum si de banala gastrita cronica. Gastritele sunt cele mai frecvente si reprezinta inflamatii acute sau cronice ale mucoasei gastrice. Bolnavul are dureri sau senzatii de arsura gastrica, mai ales dupa consumarea unor alimente greu tolerabile, senzatii de voma, greturi, varsaturi, dispepsie gazoasa, uneori diaree. Gastrita cronica, in cele mai frecvente cazuri, este provocata de bacteria Helicobacter pylori.

O caracteristica a acestui tip de gastrita este faptul ca simptomatologia treneaza luni, chiar ani si nu va disparea decat dupa administrarea unor terapii "tinta", recomandate de medic. Exista si o serie de gastrite chimice, precum gastrita de reflux (inflamatia mucoasei gastrice din cauza regurgitarii sucului duodenal in stomac), gastrita alcoolica (ce apare in urma consumului abundent de alcool, mai ales fara combinarea cu alimente), gastrita medicamentoasa (ce apare in urma administrarii unei game largi de medicamente, in special cele antireumatismale).

Ulcer gastric sau duodenal?

Atat tratamentul ulcerului gastric si duodenal, cat si diagnosticarea acestora intra in competenta medicului de specialitate. Cum se manifesta ulcerul gastric si cel duodenal? Aflam de la prof. dr. Constantin Chira: "In cazul ulcerului gastric, bolnavul are o senzatie de crampa sau de foame dureroasa care se calmeaza la ingerarea de alimente. Durerea este ritmata de alimentatie si survine la circa 30 de minute dupa masa si dispare dupa ce persoana mananca. In cazul ulcerului duodenal, durerea apare la aproximativ doua ore dupa masa. Bolnavii vor simti abdomenul greu, apar senzatiile de voma, regurgitatii (refularea mancarii din stomac in esofag). Suferinta poate fi ameliorata doar prin interventia medicului, care stabileste diagnosticul si trateaza infectia cu Helicobacter pylori, responsabil de majoritatea bolilor gastrice", spune dr. Chira.

Daca in urma cu 20-30 de ani foarte multi dintre bolnavii cu ulcer gastric sau duodenal erau supusi interventiei chirurgicale, in prezent situatia s-a schimbat radical, gratie tratamentelor care vizeaza eradicarea acestei bacterii. Sunt clinici la care bolnavii operati de ulcer pot fi numarati pe degete. Exceptiile sunt reprezentate de ulcerele agresive, complicate (perforatii, stenoze etc.) caracteristice bolnavilor neglijenti, care ajung pe masa chirurgului.

Helicobacter pylori

Helicobacter pylori, "starul" gastroenterologiei moderne, este bacteria responsabila de aparitia bolilor digestive: gastrita, ulcer gastric si duodenal, mergand pana la cancerul gastric, in situatia in care nu este descoperita si nu se intervine cu tratament adecvat. Bacteria se transmite prin apa, de la om la om, si aparitia ei depinde de conditiile igienico-sanitare. Unele studii efectuate pe mai multe familii sugereaza si posibilitatea transmiterii de la individ la individ, o dovada fiind ca la acei copii ai caror parinti sunt purtatori de H. pylori, riscul de infectare este mare.

Infectia cu Helicobacter pylori este depistata la aproximativ 90% dintre pacientii cu gastrita cronica, la 95% dintre bolnavii cu ulcer duodenal si la circa 70% dintre suferinzii de ulcer gastric. Helicobacter pylori este localizata la nivelul mucoasei stomacului. In momentul in care devine agresiva, poate sa determine aparitia ulcerului.

Cand provoaca suferinte gastrice? Ne spune prof. dr. Constantin Chira, seful sectiei de Gastroenterologie, de la Spitalul de urgenta MAI "Dimitrie Gerota". "Nu conteaza ca este primavara sau toamna. Bacteria poate deveni agresiva oricand, pentru ca relatia dintre ulcer si Helicobacter pylori, dar si dintre gastrita si aceasta a fost dovedita stiintific. In tarile in curs de dezvoltare, incidenta Helicobacter pylori este mare. La noi in tara, numarul persoanelor purtatoare variaza intre 90% si 94%, insa incidenta ulcerului in randul populatiei este de 10%-11%. In tarile occidentale, prevalenta acestei infectii este mult mai scazuta de 50%-60%, cu tendinta accentuata de scadere", spune prof dr. Chira.

Endoscopie

Nu toate bacteriile Helicobacter pylori sunt agresive. Unele sunt mai "blande", nu provoaca boli, pot sta in mucoasa stomacului si cel mult pot cauza gastrite. Alte tulpini sunt agresive, insa nu este posibila determinarea de rutina a tipului de Helicobacter pylori la noi in tara. Endoscopiile insa pot permite vizualizarea stomacului si depistarea bacteriilor prin examen microscopic sau testul rapid cu ureaza.

Prof. dr. Chira spune ca, in cazul unui tratament corect respectat de pacient, bacteria este distrusa, iar in peste 90% dintre cazuri bolnavii vor putea sa manance absolult orice. "Exista o relatie certa intre Helicobacter pylori si bolile digestive, iar bolnavul nu se poate trata singur. Nu trebuie sa utilizeze nimeni schema de tratament prescrisa altei persoane. Daca o persoana are o suferinta gastrica, trebuie sa se prezinte la medic. Pentru ca prin endoscopia digestiva poti analiza mai bine leziunea si "camera" stomacului, poti sa iei biopsii din zonele suspecte si abia dupa aceea poate sa-i fie prescris un tratament", spune prof. dr. Chira.

Sfatul medicului De ce sunt frecvente afectiunile gastrice? La aceasta intrebare ne raspunde prof. dr. Constantin Chira: "Secolul vitezei pe care il parcurgem nu ne mai permite sa respectam cele trei mese recomandate. Secretia gastrica de acid clorhidric, cauza principala a acestor imbolnaviri ale mucoasei gastrice, nu poate fi tamponata si anihilata daca omul nu respecta orele de masa. Dar nu conteaza numai orarul. Conteaza si ce mananca omul, mai ales ca la ora actuala fast-foodurile au devenit o problema, cu efect nociv. O alta cauza a suferintelor digestive este introducerea condimentelor care, in cantitati mici, nu reprezinta un motiv de ingrijorare. Numai ca se face exces de condimente, iar daca la acestea se mai adauga si modul de pregatire nociv – prajit, rantasuri, afumaturi, alimente conservate prin fum, stomacul va fi agresat in permanenta. Nu trebuie neglijat nici consumul de alcool.

Premiul Nobel

ISTORIC. Bacteria Helicobacter pylori, care "distruge" mucoasa stomacului, a fost descoperita de dr. Robin Warren, de la Spitalul Royal Perth, si de Barry Marshall, cercetator la Universitatea Australiei de Vest. Bacteria a fost denumita initial Campylobacter, ulterior Helicobacter pylori, si este "acuzata" de geneza unor boli gastroduodenale. Descoperirea acestei bacterii a revolutionat conceptia fiziopatologica a principalelor boli ale stomacului, precum si conduita terapeutica.

TEST. In afara metodei endoscopice de depistare si stabilire a disparitiei bacteriei, se poate utiliza si testul respirator. Detectarea in sange a IgG-anti H. pylori poate avea semnificatia unei infectii cu antecedente, care nu impune tratamentul specific. Diagnosticul trebuie determinat de medic, pentru ca, sub aspectul unor boli blande digestive, se pot ascunde boli grave, cum ar fi cancerul gastric.

ALIMENTATIE. "Dezavantajul unei mese abundente seara este ca stomacul nu poate sa faca fata efortului si apare disconfortul sub forma de balonari, tulburari abdominale. De aceea este indicat sa te culci cam la o ora si jumatate, doua dupa ce ai luat cina", precizeaza prof. dr. Chira. In privinta regimului alimentar, acesta nu mai este strict in bolile digestive, nemaifiind atat de important cum era in urma cu decenii, gratie medicamentelor pe care le avem astazi la indemana pentru tratarea bolilor digestive. Sunt bolnavi de ulcer care pot suporta mici abateri (alimente precum varza, fasolea etc.). De aceea, persoana care are o suferinta gastrica isi poate stabili singura alimentatia in functie de toleranta digestiva. Trei mese pe zi. Noaptea, in stomac se acumuleaza secretie acida in cantitate mare, motiv pentru care masa de dimineata este cea mai importanta pentru neutralizarea acesteia. Nu trebuie sa uitam insa nici de masa de pranz si nici de cina, pentru a nu avea probleme digestive. Numai ca nu trebuie sa facem abuz de alimente.