Capcana numită cancer de colon

Medicul şi numai medicul poate distinge între o mai puţin periculoasă criză de hemoroizi şi diagnosticul de cancer de colon. Această precizare medicul o poate face numai în urma unor investigaţii serioase. Punerea punctului pe i este asigurată, fără doar şi poate, de examinarea cu endoscopul pe tot parcursul intestinului gros, investigaţie care se numeşte colonoscopie.

Explică motivele pentru care apare cancerul de colon profesorul doctor Alexandru Oproiu, întemeietor de şcoală în gastroenterologie. Există două căi pe care se poate ivi riscul de cancer de colon, fie genetic, printr-o şubrezenie moştenită de la înaintaşi care au suferit de astfel de cancere, fie prin agresivitatea mediului, în principal prin alimentaţia nepotrivită.

Cauze
Una dintre cauzele cele mai importante de instalare a cancerului de colon este alimentaţia prea bogată în grăsimi animale. În intestinul gros al fiecărui om există o floră microbiană, un amestec de microbi buni şi de microbi răi, între aceste două tabere de bacterii instalându-se un echilibru propice stării de sănătate.

Când mâncăm prea multe grăsimi animale, se înmulţesc şi devin mai numeroşi unii microbi din flora colonului, care transformă aceste grăsimi animale în substanţe cancerigene. Dar acţiunea rea a excesului de grăsimi animale nu se opreşte aici. Multe grăsimi animale stimulează secreţia de bilă. Acizii biliari prea mulţi sunt şi cei descompuşi de microbii citaţi mai sus, ajungându-se tot la substanţe cancerigene. Cercetările au arătat că, în rândul obezilor, cancerul de colon este de trei ori mai frecvent. Explicaţia este că graşii au mai multe secreţii biliare din ficat. Şi, astfel, se ajunge tot la substanţe cancerigene.

Altă cauză care măreşte riscul de cancer de colon este o hrană cu prea puţine alimente vegetale, bogate în fibre nedigerabile. Omul modern mănâncă prea puţine legume şi fructe, aşa că este sărăcie de celuloză, este puţină lignină. Celuloza şi lignina nu se digeră şi constituie un balast care absoarbe apă din colon. În plus, prezenţa acestor fibre celulozice care nu se digeră stimulează contracţiile colonului în vederea unui scaun bun, unui tranzit intestinal rapid. Aşa că tranzitul mai accelerat prin colon creează un alt avantaj: substanţele chimice ce se pot descompune din cauza microbilor răi în substanţe cancerigene stau mai puţin timp în contact cu mucoasa colonului. Deci este vorba de un timp redus de atac asupra mucoasei intestinului gros ce duce la cancer. Iată câteva exemple de legume bogate în fibre care nu se digeră. Cea mai importantă legumă este varza. Dar în categoria legumelor bogate în celuloză nedigerabilă intră şi fasolea verde, salata verde, conopida, andivele. Iată şi câteva exemple de fructe cu zestre mare de fibre nedigerabile: perele, merele, grepfruturile, portocalele. Bineînţeles că indicate a se consuma, dată fiind bogăţia lor în fibre nedigerabile, sunt şi cerealele. Adică tărâţele de grău, tărâţele de ovăz, tărâţele de orz. Tocmai de aceea medicina tubului digestiv recomandă ca fiecare om să ia un supliment de tărâţe de cereale: circa două linguri cu vârf cu tărâţe, pe care le poate amesteca cu lapte, iaurt, miere.

Vinovate de cancer de colon pot fi şi mesele prea bogate în carne roşie. În această categorie intră carnea de viţel, de porc, de vită, de oaie. Din punct de vedere al riscului redus de cancer rectocolonic, cel mai bun este peştele. Iată o altă hrană periculoasă pentru îmbolnăvirea de cancer a colonului: carnea la grătar mâncată prea des. Bineînţeles că se poate prepara la grătar, dar din când în când, şi nu trebuie să devină o practică zilnică. Pusă pe grătar, carnea creează următorul risc: proteinele din carne şi peşte supuse temperaturilor mari şi produsele de piroliză rezultate din expunerea pe grătar sunt cancerigene.

Moştenirea
În categoria motivelor genetice de cancer de colon se încadrează acele cancere din polipi de pe intestin, polipi ce se cancerizează. Cancer ereditar, dar nu provenit din polipi, se întâlneşte în familiile lovite de cancer din generaţie în generaţie. Urmaşii celor care au avut diverse tipuri de cancer, nu numai de colon, sunt şi ei supuşi unor riscuri crescute de a se îmbolnăvi de cancer al intestinului gros. Când apar tulburări ale scaunului, ivite tam-nesam, apărând ba diaree, ba constipaţie, ba alternanţă între diare şi constipaţie, ceva este în neregulă. Iar prezenţa sângelui în scaun este semnalul de alarmă. Dacă acest sânge este amestecat cu materiile fecale şi are o culoare mai vişinie, alarma de cancer rectocolonic sună mai strident.

AMĂGIRE. Cancerul de intestin gros, din păcate, se întâlneşte tot mai des şi atacă la vârste tot mai tinere. Lumea, pe bună dreptate, bănuieşte că această formă de cancer localizată pe colon este cauzată în principal de ce punem în farfurie. Şi, colac peste pupăză, această formă de cancer de colon ascunde şi o periculoasă capcană. Rezumăm în câteva cuvinte această pistă înşelătoare pe care păşesc mulţi suferinzi, depărtându-se de diagnosticul adevărat. De frica auzirii diagnosticului ghilotină de cancer oamenii se amăgesc, punându-şi singuri diagnostice. Şi atunci când pierd sânge în scaun se autoliniştesc cum că de vină sunt hemoroizii. Se întâmplă să fie şi aşa în destule cazuri. Dar sângerarea o dată cu scaunul poate să fie provocată şi de boli urâte cum este tocmai cancerul de colon.

FAST-FOOD. Medicina tubului digestiv a declarat că, în materie de cancer de colon, o nenorocire sunt alimentele conservate. Se măreşe riscul de cancer de colon şi când se consumă produse fast-food în care există mulţi acizi graşi polihidrogenaţi foarte nocivi. Ca să nu mai amintim de faptul că produsele fast-food favorizează şi depunera grăsimilor pe vase, acentuând ateroscleroza.