Printre atâtea boli nerezolvate de medicină, iată că se încadrează şi chelia. Puţine metode există de evitare a pierderii părului, iar ştiinţa spune că necazul cheliei se moşteneşte de la înaintaşi. Între soluţiile de remediere a creştetului golit de păr este şi transplantul, care nu este chiar o bagatelă şi care îi scoate pacientului destui bani din buzunar.
Cea mai gravă chelie este cea de tipul 6, o chelie întinsă mult în care se poate găsi păr doar în zona tâmplelor şi a cefei. Cel mai expus la căderea părului este creştetul capului. Zonele de tâmple şi ceafă sunt mai rezistente la pierderea părului.
Tehnica de implant a părului e dificilă, căci omul cu chelie nu are atât păr încât să-l implanteze. Se poate aplica implantul de păr la tipul 2 şi 3 de chelie.
Explică operaţia de implant de păr medicul primar Cristian Niţescu, directorul medical al Spitalului Clinic de Urgenţă Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri. Se recoltează păr de la tâmple şi ceafă pentru a fi grefat pe creştetul capului. Se recoltează insule lungi de piele cu lăţime de un centimetru şi lungime de 15 centimetri. Această fâşie lungă de piele are în jur de 3.000 de fire de păr. Aceste porţiuni lungi de piele cu păr se recoltează cu anume grosime, pentru a prinde şi rădăcinile părului şi ceva grăsime de sub piele, căci acolo sunt înfipte rădăcinile părului. Apoi, sub microscop, o fâşie lungă dintre cele recoltate de la tâmple şi ceafă se taie, sub forma unor tăiţei, în aşa fel încât o insulă de piele sub un milimetru să conţină maximum patru fire de păr.
Grefele acestea mici au şanse maxime de a se prinde după coaserea una de alta. În zona frunţii, chirurgul coase fâşii cu un fir de păr, apoi, mai spre creştet, grefează insule de piele cu două fire de păr. După care mai spre ceafă fixează grefe cu trei fire, iar la marginea din spate a cheliei se pun fâşiile de piele cu patru fire de păr. Astfel, se evită nedoritul păr asemănător celui de păpuşă şi nu se vede că părul e „pus”, având un aspect natural.