Cu artroscopul in genunchi

Interventiile chirurgicale miniinvazive castiga tot mai mult teren in practica medicala. Din aceasta categorie face parte si artroscopia, operatie de natura endoscopica prin care se exploreaza direct interiorul unei articulatii. Introducerea instrumentelor endoscopice permite nu numai examinarea in scop diagnostic a interiorului articulatiei, dar si tratarea leziunilor articulare, fara a traumatiza sever tesuturile invecinate, cum se intampla in chirurgia clasica (cu bisturiul).

Artroscopia se aplica la nivelul articulatiilor mari, dar in principal la genunchi si la umar. Cele mai frecvente afectiuni articulare operate prin artroscopie sunt ruptura de menisc si leziunile traumatice ale ligamentelor.

Operatie performanta

Medicul primar ortoped Gheorghe Popescu, seful sectiei de ortopedie I de la Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca, spune ca artroscopia reprezinta un mare beneficiu al ortopediei moderne. Datorita acestei interventii miniinvazive, suferinta pacientului este mult redusa, iar recuperarea postoperatorie este rapida, piciorul putand fi miscat la 24 de ore dupa interventie. Fiind mai putin traumatizanta, artroscopia permite externarea dupa circa doua zile a bolnavului.

Aceasta interventie prezinta rezultate deosebite, mai ales in cazul pacientilor tineri, activi, care doresc sa-si mentina stilul de viata, si in cazul sportivilor profesionisti, care sunt interesati sa-si reia rapid activitatea sportiva.

Ruptura de menisc

"Genunchiul este o articulatie foarte solicitata, dar in acelasi timp deseori traumatizata, fiind putin acoperita de masa musculara. Una dintre cele mai frecvente probleme ale genunchiului este ruptura de menisc", explica medicul Gheorghe Popescu.

Meniscul este un disc fibrocartilaginos, situat intre femur si tibie. El imbunatateste mobilitatea genunchiului, deplasandu-se inainte si inapoi in timpul miscarilor de flexie si extensie ale genunchiului. Rolul sau este de a stabiliza articulatia si de a amortiza socurile.

Un traumatism al genunchiului poate afecta meniscul. Cele mai frecvente accidentari survin in timpul unor activitati sportive (fotbal, rugby, karate, atletism, handbal, scrima). De asemenea, sunt expusi rupturii de menisc faiantarii, parchetarii, care solicita foarte mult genunchiul, deoarece sunt nevoiti sa stea mult timp ghemuiti. Problema este ca leziunile meniscului nu se pot cicatriza, fiindca acest cartilaj nu este vascularizat decat pe o mica portiune. Blocajul genunchiului este primul semn al leziunii meniscului: pacientul nu poate intinde piciorul, desi flexia (indoirea) ramane posibila. Acest blocaj nu este foarte dureros si cedeaza dupa cateva miscari. Alte semne sunt apa la genunchi, senzatia de instabilitate in timpul mersului pe teren accidentat, durerea interna orizontala a genunchiului.

Chirurgia performanta permite conservarea pe cat posibil a meniscului pentru a-si indeplini macar o parte din misiune. Cercetarile au demonstrat ca un genunchi ramas fara menisc este predispus la artroza.

Beneficiind de avantajele artroscopiei, chirurgul indeparteaza cat mai putin din menisc, decupand doar portiunea rupta. Daca ruptura se afla la marginea capsulei articulare, meniscul se poate chiar sutura, fara a se decupa din el.

Repararea ligamentelor

Genunchiul este compus din ligamente si structuri ce-i limiteaza mobilitatea. Cand ligamentele sunt afectate, apare instabilitatea genunchiului.

Ligamentele incrucisate ale genunchiului sunt situate in centrul articulatiei. Ele formeaza ceea ce se numeste pivotul central al genunchiului si se opun deplasarii genunchiului in fata (ligamentul incrucisat anterior) si in spate (ligamentul incrucisat posterior). Accidentele sportive, mai ales cele care genereaza o rotatie violenta a genunchiului, duc la ruperea ligamentelor. Uneori leziunile ligamentare se asociaza si cu ruperea meniscului. Rupturile ligamentului incrucisat anterior sunt mai frecvente decat cele ale ligamentului incrucisat posterior. Fotbalul, schiul si tenisul sunt cele mai riscante sporturi in privinta leziunilor ligamentare. Uneori, dupa accidentare, senzatia de instabilitate a genunchiului este imediat resimtita. Apoi se umfla genunchiul si apare durerea.

Chirurgul ortoped Gheorghe Popescu precizeaza ca artroscopia permite refacerea cu succes a ligamentelor rupte. Interventia prin care se reinsereaza capatul ligamentului smuls poarta numele de ligamentoplastie. Majoritatea ligamentoplastiilor vizeaza ligamentul incrucisat anterior.

TEHNOLOGIE. Artroscopul este format dintr-un endoscop cu fibra optica, instrument care se introduce direct in articulatie printr-o mica incizie subcutanata. Aparatul optic se compune dintr-un fir de cativa milimetri in diametru. La una dintre extremitati are o fibra optica sau sursa de lumina. Fiind un aparat performant, artroscopul de la Spitalul Floreasca utilizeaza o minicamera, conectata la un ecran video. Sistemul de comanda permite endoscopului sa se roteasca astfel incat chirurgul sa vada pe ecran cele mai mici detalii ale articulatiei.

RISCURI. Comparativ cu operatia clasica, artroscopia prezinta riscuri foarte reduse de infectii postoperatorii sau modificari ale tesuturilor. Pot exista unele neplaceri in urma artroscopiei efectuate in scop diagnostic: O usoara umflatura a genunchiului si dureri legate de inflamatia locala. Aceste probleme sunt suportabile daca se administreaza tratamentul medicamentos corect. Riscurile sunt minime si in cazul anesteziei, care de obicei este rahidiana si rareori generala. Oricum, chiar si anestezia generala este una de scurta durata.

SFATUL MEDICULUI

Medicul primar ortoped Gheorghe Popescu atrage atentia ca orice interventie asupra genunchiului, inclusiv artroscopia, trebuie urmata de un intens program de recuperare medicala. In cazul artroscopiei, recuperarea prin kinetoterapie este bine sa inceapa la 24 de ore dupa operatie. Kinetoterapia are menirea de a tonifia musculatura, astfel incat sa se usureze sarcina meniscului si/sau a ligamentelor. In cazul meniscului, recuperarea dureaza aproximativ doua luni, iar in cazul ligamentelor, in jur de cinci-sase luni. Corectitudinea si perseverenta programului de recuperare garanteaza un genunchi absolut functional.

STIRI

PREMIERA. O echipa de cercetatori a reconstruit, in premiera, un organ uman complex – vezica urinara – utilizand tesut viu cultivat in laborator si apoi grefat la sapte pacienti. Pana in prezent, doar tesuturi simple precum pielea, osul sau cartilajele au putut fi obtinute in laborator. Este pentru prima data cand un organ complex a putut fi inlocuit printr-un tesut cultivat in laborator plecand de la propriile celule ale pacientului. "Cultivarea de tesuturi poate fi o solutie la penuria donarii de organe pentru cei care au nevoie de transplant", a declarat dr. Anthony Atala, coordonatorul echipei de cercetatori. SEXOLOGIE. Cel mai mare numar de sexologi (109) la un milion de locuitori se inregistreaza in Finlanda, arata sondajul "Euro-Sexo", efectuat in sapte tari europene (Danemarca, Finlanda, Franta, Italia, Norvegia, Marea Britanie si Suedia). Cei mai putini sexologi sunt in Franta (13 la un milion de locuitori) si in Italia (14). Majoritatea acestor specialisti europeni sunt femei, cu exceptia Frantei, unde sunt reprezentati de barbati. MUNCA. Nesiguranta locului de munca, fenomen in crestere o data cu globalizarea, afecteaza serios sanatatea mintala si fizica a salariatilor, sustine un studiu al Universitatii din Michigan. Persoanele care isi fac griji legate de locul de munca sunt de doua ori mai numeroase decat cele care se simt in siguranta. Potrivit autorilor, teama de a-si pierde serviciul poate avea efecte psihologice tot atat de grave ca si imbolnavirea. Nesiguranta locului de munca afecteaza mai mult salariatii din sectorul privat, comparativ cu cei din sectorul public.