Găluşca din creier

Unii oameni descoperă pe la mijlocul vieţii că au un necaz: în creierul lor există o umflătură, o găluşcă ieşită din peretele unui vas existent în creier. Medicina denumeşte această umflătură ivită din peretele unui vas cerebral anevrism. Oamenii de pe zebră fac o comparaţie inspirată. Ei spun că este ca gâlma apărută pe anvelopa unei maşini atunci când peretele cauciucului a slăbit. Este ca rezistenţă, şi gâlma cu pricina se poate sparge.

Oamenii cu această pacoste se nasc cu anevrismul, dar el se descoperă mai târziu, pe la 30, 40 sau 50 de ani, semnul fiind spargerea acelei umflături cu instalarea unei hemoragii în creier. Statisticile semnalează cum că aproximativ 50% din populaţia planetei are anevrisme, acele dilatări apărute precum nişte găluşti din peretele vaselor din creier. Unii zic că aceste umflături pe vasele din creier sunt un fel de decont plătit pentru ridicarea omului în poziţie bipedă. Şi creierul încă nu s-a adaptat complet ridicării omului în două picioare de la poziţia în patru picioare a animalelor şi, ca atare, apar defecte în pereţii vaselor din creier.

Dilataţia pe un vas din creier există la unii oameni din naştere, fiindcă stra­tul mijlociu din alcătuirea pereţilor vaselor are o zonă slabă, cu rezistenţă scăzută. Acolo apare acea um­flă­tură precum o găluşcă cu risc de a se sparge şi a duce la hemoragie cerebrală. Stratul mijlociu al peretelui vasului unde apare umflătura numită anevrism este tocmai stratul muscular al peretelui vascular, cel care asi­gură contracţia vasului. Aceste de­fecte apar mai ales la vasele din por­ţiunea anterioară, din faţă a creierului. Peretele vasului unde apare gă­luşca este slab, cu defectul rezistenţei scăzute, şi acolo se rupe cu hemoragie vasul stricat din naştere.

Orice ane­vrism descoperit trebuie operat sau abordat cu metodele endovasculare, acele catetere care blochează partea de jos a găluştii cu un balonaş, cu o biluţă etc. Orice anevrism trebuie operat în primele două-trei zile de la începerea hemoragiei la vasul cu umflătura spart în creier. Inter­ven­ţiile chirurgicale şi metodele cu utilizarea cateterelor, un fel de sonde cu biluţe sau balonaşe, au adus un progres semnificativ. Mortalitatea în cazul anevrismelor sparte în creier a scăzut de la 70% la 3%.