Gingiile nu trebuie sa sangereze niciodata la periaj sau la folosirea atei dentare. Daca acestea se coloreaza in rosu intens, se umfla, sangereaza atunci cand mancati sau cand va spalati pe dinti si sunt usor dureroase inseamna ca aveti de-a face cu o inflamatie ce poarta numele de gingivita.

In declansarea gingivitelor, un rol primordial il are placa bacteriana, fiind un focar permanent de infectie, pe langa aceasta contribuind si fumatul. Fumatorii pierd dintii de trei ori mai frecvent decat nefumatorii din cauza bolilor ce afecteaza aparatul de sustinere a dintelui.

Gingivita are o frecventa deosebit de mare, afectand 75% din populatia adulta de peste 35 de ani, dar si tinerii intre 11 si 14 ani (numindu-se gingivita de pubertate). De asemenea, cariile dentare, din cauza durerilor la contactul cu alimentele, determina o masticatie unilaterala, iar autocuratarea sau curatarea artificiala nu se mai efectueaza in mod corect, acumulandu-se placa bacteriana in zona afectata, ducand la o inflamatie gingivala.

Modificari hormonale

Sangerari gingivale pot aparea si in perioada ciclului menstrual din pricina modificarilor hormonale. Aceste manifestari apar cu cateva zile inainte si pot fi insotite de usoara mobilitate dentara.

Mai cunoscuta este gingivita de sarcina provocata de cresterea la nivelul gingiei a hormonilor steroizi. Sangerarea apare la cele mai mici atingeri, iar mobilitatea patologica este mare, in cazuri grave ajungand la avulsia (caderea) dintilor.

Si in cazul folosirii medicatiei contraceptive pe o perioada mai mare de doi ani fara intrerupere apar manifestari gingivale asemanatoare celor din sarcina, dar intr-o masura mai redusa.

Diabet, leucemii, medicamente

Diabetul nu reprezinta cauza imbolnavirii gingiei, dar poate determina un raspuns de aparare modificat din partea acesteia fata de placa bacteriana, ajungandu-se de la o gingivita usoara pana la parodontita distructiva severa.

Deficitul de vitamina C, asociat cu igiena bucala defectuoasa (placa bacteriana), produce modificari distructive ale gingiei, care pot duce in forme severe (scorbut) la pungi parodontale cu avulsie mai mult sau mai putin dureroasa a dintilor.

In bolile hematologice – leucemii, anemii, trombocitopenii – apar sangerari gingivale cu ulceratii frecvente, suprainfectate, gingii dureroase la atingere si masticatie sau chiar hiperplazii gingivale, care pot inconjura dintii sau ii pot acoperi.

Sangerari gingivale pot aparea si la administrarea unor medicamente, cum ar fi hidantoina (folosita in cazul unor bolnavi epileptici), antagonistii de calciu (folositi in tratamentul afectiunilor miocardului), ciclosporinele (folosite pentru a preveni rejectia de organe sau transplanturi) sau la pacientii HIV pozitivi.

Obturatiile (plombele) in exces din apropierea gingiei, retentive, un contact traumatic intre corpul de punte si gingia dintilor stalpi sau intre crosetele sau marginile protezelor sau aparatelor ortodontice/chirurgicale dupa fracturi ale oaselor maxilare pot reprezenta factori favorizanti ai instalarii unei gingivite cronice (impreuna cu factorul microbian).

TRATAMENT. Daca gingivita este de cauza microbiana si veti adopta o tehnica de periaj corecta, mijloace de igienizare orala auxiliare si detartraj, aceasta este complet reversibila. Prin efectuarea corecta a oricarui tip de restaurare dentara ce implica si zona gingivala se previne sau se trateaza o posibila afectare a gingiei. Daca sangerarea e provocata de atingerea sau presiunea alimentelor la masticatie, de periajul dentar, de folosirea scobitorii sau de suctiunea voluntara/involuntara facuta in scop de autocuratare sau in mod reflex, atunci este important sa mergeti la un control stomatologic pentru ca astfel se pot detecta bolile gingiei in stadii incipiente cand sunt mult mai usor de tratat.

ALERGII. O alta cauza de sangerare gingivala este reprezentata de reactia alergica la unele componente din guma de mestecat, paste de dinti sau la aliajul metalic al unor lucrari dentare. Intreruperea sau indepartarea produselor alergene determina disparitia leziunilor.