Infarctul de miocard

Anual, peste 17.000 de români suferă un infarct miocardic acut. Medicii spun că, în ultimul timp, acesta apare şi la persoane sub 40 de ani, ca urmare a stresului, alimentaţiei nesănătoase, fumatului şi, mai ales, a sedentarismului.

La această vârstă, infarctul de miocard (cunoscut şi sub numele de atac de cord) se manifestă violent şi ca atare trebuie tratat rapid şi eficient. Din păcate, multe persoane mor sau rămân cu invalidităţi pentru că nu se prezintă la medic în timp util (cel mult şase ore de la producerea infarctului). Alţi bolnavi se lovesc de neputinţa sistemului medical, care nu este pregătit să le acorde tratamente eficiente.

Tratament de urgenţă
În infarctul miocardic fiecare minut contează, aşa că este important să recunoaşteţi simptomele: durere puternică în piept, care poate iradia în umărul stâng, în braţe, dar şi în abdomen, nervozitate, transpiraţii, senzaţie de sufocare sau palpitaţii. Prof. dr Dan Deleanu, şeful Departamentului de Cateterism Cardiac, Angioplastie şi Cardiologie Intervenţională din cadrul Institutului C.C. Iliescu din Bucureşti, spune că tratamentul infarctului miocardic acut este unul de urgenţă, ce trebuie aplicat cât mai rapid. Angioplastia coronariană reprezintă, în momentul de faţă, terapia numărul unu în infarct la nivel mondial. Intervenţia, denumită şi "salvatoare de vieţi", presupune deschiderea arterei coronariene îngustate cu ajutorul unui balon şi montarea unui stent (tub cilindric ce menţine deschis vasul de sânge). Recuperarea după intervenţie se face în una-două zile. Potrivit specialistului, dacă în multe state europene, printre care şi Cehia, peste 90% dintre pacienţii cu infarct miocardic au parte de angioplastie cu stenturi, în România numai 5% sunt trataţi astfel, aproximativ 35%-40% dintre pacienţi fiind trataţi prin tromboliză (dizolvarea cheagurilor de sânge cu medicamente), în timp ce peste 50% nu primesc nici un fel de tratament.

Angioplastia salvează vieţi
În ţara noastră, metoda angioplastiei nu poate fi aplicată la toţi pacienţii care au nevoie de ea din mai multe motive. În primul rând, nu avem suficienţi medici care pot face angioplastie în cazul infarctului de miocard (aproximativ 40 de specialişti în întreaga ţară) şi nici centre speciale pentru tratarea afecţiunii. Potrivit profesorului Deleanu, în România există opt centre de cardiologie intervenţională, dintre care trei în Bucureşti, în condiţiile în care este nevoie de cel puţin 20 de astfel de centre. În străinătate există cel puţin de două ori mai multe centre de cardiologie intervenţională. "În prezent, suntem pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte numărul de specialişti care lucrează în acest domeniu, la numărul de aparate de angiografie, coronarografii şi angioplastii cu stent pe numărul de locuitori. Ideal ar fi ca în fiecare spital judeţean să existe un laborator de cateterism şi cardiologie intervenţională pentru tratarea infarctului de miocard", precizează medicul. Lipsa banilor pentru stenturile de ultimă generaţie, despre care se spune că asigură vindecarea în proporţie de peste 90%, este o altă problemă cu care ne confruntăm. Prof. Deleanu spune că, în momentul de faţă, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate decontează, într-o anumită limită, stentul simplu, care costă aproximativ 300 de euro şi care face pacientul să revină de mai multe ori la medic (rata de restenozare - îngustarea arterei - este de 20%). În schimb, un stent farmacologic (impregnat cu substanţe medicamentoase) costă 2.000 de euro, iar rata de stenozare este de 5%-8%.

CAUZE. Infarctul miocardic apare  când muşchiul inimii (miocardul) nu primeşte suficient sânge, ca urmare a depunerilor de grăsime (plăci de aterom) de pe arterele coronare. Acest lucru nu are loc spontan, ci în timp, din cauza alimentaţiei bogate în grăsimi, a sedentarismului sau a hipertensiunii arteriale. La un moment dat, din cauza presiunii sângelui care forţează trecerea prin artera îngroşată, placa de aterom se rupe şi formează un tromb (cheag de sânge) ce blochează complet artera şi duce la infarct. Cu fiecare minut care trece, mai mult ţesut cardiac este distrus ca urmare a lipsei de oxigen.

Sfatul medicului

Infarctul de miocard se manifestă printr-o durere violentă şi senzaţie de presiune în zona retrosternală (exact în mijlocul pieptului), însoţite de transpiraţie şi anxietate. Atenţie! "Junghiul" la nivelul inimii nu înseamnă afecţiune cardiacă. Potrivit dr Dan Deleanu  de la Institutul de Cardiologie C.C. Iliescu din Bucureşti, dacă aceste simptome durează mai mult de 15 minute, chemaţi imediat Salvarea. Nu vă deplasaţi singuri la spital, pentru că orice efort în plus poate duce la apariţia unor complicaţii sau chiar la deces. Există însă şi cazuri în care durerea lipseşte, fiind totuşi prezentă o stare accentuată de slăbiciune. În ambele situaţii, diagnosticul de infarct se pune în urma unui test simplu: electrocardiograma (EKG).