Nu exista iarna in care sa ne ocoleasca. Pentru ca de cand e omul e si gripa. Se poate spune ca a facut mai multe victime decat razboaiele. Si pentru a tine sub control virusul gripal se aloca averi. Bani risipiti, caci virusul gripal e intr-o continua modificare. Deocamdata, acum, la noi gripa si infectiile acute respiratorii evolueaza in focare epidemice, ne linisteste Centrul National de Referinta pentru Gripa.

Povestea gripei nu este deloc recenta. Prima descriere a simptomatologiei asociate acestei afectiuni ii apartine lui Hipocrate si dateaza din anul 412 i.Hr. Din scrierile sale reiese ca Atena ar fi fost devastata de o infectie asemanatoare gripei. Documentele istorice atesta ca, in timpul Razboiului de 100 de ani (1337-1453), armatele franceze si engleze ar fi fost subrezite de gripa. Prima pandemie despre care exista date a izbucnit in vara anului 1580.

A izbucnit din Asia si s-a extins apoi in Africa, Europa si America. Numai la Roma au murit peste 8.000 de oameni, iar in Spania mai multe orase au fost decimate de virus. Mai tarziu, in 1729, o alta pandemie avea sa porneasca din Rusia, sa cuprinda apoi intreaga Europa, pentru ca in decurs de trei ani sa faca victime in toate zonele populate de pe glob. Dar nici una dintre aceste pandemii nu se compara cu cea din 1918, care a ramas in istorie cu numele de "gripa spaniola". Aproximativ 21 de milioane de oameni au murit ca urmare a infectiei cu virusul gripal din 1918. Se banuieste ca pandemia ar fi inceput in China, iar emigrantii ar fi adus-o in scurt timp in Statele Unite si Europa. Virusul a cuprins apoi Africa si Australia si o mare parte a Asiei. In februarie 1957 a izbucnit o noua pandemie: gripa asiatica, ce a avut ca punct de plecare Orientul Indepartat si a facut alte cateva milioane de victime. Gripa "Hong Kong" (1968-1970) este o alta pandemie care a lovit omenirea cu aceeasi virulenta.

Tipuri: A, B, C

Avea sa treaca multa vreme pana cand oamenii de stiinta au descoperit cauza infectiilor: virusurile gripale. Richard Shope, un virusolog american, a reusit pentru prima oara sa izoleze un astfel de virus abia in 1933. Cativa ani mai tarziu au fost identificate cele trei tipuri de virusuri gripale: A, B, C. Primele doua – A si B – provoaca imbolnaviri aproape in fiecare iarna. Oamenii de stiinta au stabilit ca virusul gripal A a fost responsabil de majoritatea pandemiilor din istoria omenirii. El sufera variatii majore, se raspandeste rapid si produce imbolnaviri severe. Toate categoriile de varste sunt atinse de acest virus, care afecteaza deopotriva omul si animalele (pasari, porcine, cai, balene). Exista mai multe subtipuri ale virusului A, determinate de cele doua proteine aflate pe suprafata lui: hemaglutinina (H) si neuraminidaza (N). Cele mai frecvente subtipuri intalnite la om sunt H1N1 si H3N2. Virusul gripal B nu are subtipuri, este mai putin agresiv decat A, dar mult mai raspandit decat acesta si este specific oamenilor. Tulpini ale virusului gripal A, mai exact cele doua subtipuri frecvente, precum si virusul B sunt incluse anual in vaccinul antigripal. Virusul gripal C provoaca o infectie respiratorie blanda si nu are capacitatea de a declansa pandemii. Vaccinul nu ne protejeaza si impotriva acestui virus.

Strategia OMS

Winthrop Brookhouse/DREAMSTIME

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii, gripa trebuie controlata si supravegheata la nivel mondial pentru ca este singura boala care poate produce epidemii extinse cu potential de a se transforma in pandemii. Gripa este o boala cu evolutie neprevazuta, rapida, care determina un numar foarte mare de imbolnaviri, complicatii si decese, mai ales in randul varstnicilor si copiilor.

Gripa are impact asupra comunitatilor nationale, regionale si mondiale, motiv pentru care Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a impus celor 83 de state membre implementarea unei strategii comune impotriva epidemiilor gripale.

OMS a pus la punct un sistem global de supraveghere a gripei, retea care cuprinde 121 de centre nationale de referinta. Pe teritoriul fiecarei tari, deci si in Romania, exista o retea de medici-santinela care urmaresc evolutia imbolnavirilor prin gripa saptamanal si raporteaza datele autoritatilor nationale si OMS. De asemenea, specialistii centrelor nationale de referinta monitorizeaza evolutia virusurilor gripale si detecteaza daca apare o noua varianta.

Medicii din reteaua santinela dispun de niste teste rapide pentru diagnosticarea gripei. Testul se realizeaza prin recoltarea unor secretii respiratorii care se pun pe o banda si, in functie de tipul virusului gripal descoperit (A sau B), sunt afisate modificari de culoare. Totodata, medicii-santinela recolteaza pacientilor suspecti de gripa probe biologice pe care le trimit centrului de referinta, unde se realizeaza izolarea virusului gripal.

Epidemiile si mutatiile

"Virusul gripei este extrem de redutabil, deoarece dispune de o mare capacitate de a-si modifica structura de la an la an. De altfel, este al doilea virus dupa HIV ca variabilitate (apar in permanenta variante noi, care pot determina fenomene epidemice sau pandemice). Mutatiile minore ale virusului gripal determina epidemii, iar mutatiile majore reprezinta cauza pandemiilor", explica dr. Viorel Alexandrescu.

Epidemiile de gripa genereaza milioane de imbolnaviri la nivel mondial, milioane de complicatii si decese. Gripa influenteaza activitatile din orice domeniu, inclusiv din domeniul sanitar. Numarul mare de consultatii, de apeluri la salvare, absenteismul personalului medical din cauza imbolnavirilor de gripa sufoca activitatea sistemului sanitar din orice tara confruntata cu o epidemie de gripa. In plus, epidemiile de gripa genereaza costuri de milioane de dolari pentru medicamente, concedii medicale, spitalizare.

Conform OMS si autoritatilor de sanatate publica, cea mai eficienta metoda de control este vaccinarea antigripala. Strategia OMS prevede vaccinarea obligatorie a cel putin 50% din populatia la risc a unei tari (batrani, copii, bolnavi cronici, personal sanitar). In SUA se realizeaza aproximativ 200 de milioane de vaccinari antigripale anual. In tara noastra, pentru a respecta strategia OMS, ar fi trebuit sa se efectueze minimum 3,5 milioane de vaccinuri, avand in vedere ca populatia la risc numara aproape 7 milioane de persoane.

Simptome si tratament

Conf. dr. Dumitru Matei spune ca o persoana de varsta adulta poate face doua-trei viroze respiratorii pe an. In vreme ce un copil este normal sa raceasca de sase-sapte ori pe an. Chiar daca ne imbolnavim de mai multe ori pe an, virozele respiratorii nu sunt periculoase, le putem duce pe picioare foarte usor. Nu acelasi lucru se poate spune despre gripa, care ne tine in pat cateva zile bune. Simptomele sunt oarecum asemanatoare la viroze si gripa. Frisoanele, febra, senzatia de oboseala, tusea, respiratia greoaie apar in ambele cazuri. Ne imbolnavim mai ales in sezonul rece, pentru ca frigul, umezeala sensibilizeaza mucoasa nazala, care este poarta de intrare a virusurilor in organism. In acest mod sunt favorizate transmiterea si inmultirea virusurilor. Ce diferentiaza totusi virozele de gripa? Gripa debuteaza brusc, cu febra ridicata, stare generala proasta, tuse, dificultati respiratorii. Altfel spus, gripa ne pune la pat de la inceput, pe cand o viroza – nu. Categoriile cele mai expuse la imbolnaviri sunt copiii, varstnicii si bolnavii cronici (diabeticii, cardiacii, astmaticii). "Fata de populatia generala, diabeticii fac de sase ori mai frecvent complicatii ale gripei, la aceasta categorie de bolnavi numarul de internari din cauza gripei este mult mai mare", arata conf. dr. Dumitru Matei, seful Catedrei de Medicina de Familie, de la Universitatea de Medicina si Farmacie "Carol Davila".

Daca simptomele sunt asemanatoare, atunci si tratamentul virozelor si gripei are componente comune: aport crescut de lichide, suplimente vitaminice, in special vitamina C. Repausul la pat recomandat in zilele cand avem febra se asociaza cu antitermice, antiinflamatorii, picaturi pentru nas, antitusive, antiseptice pentru ameliorarea simptomelor faringiene, insa nu mai mult de trei-patru zile. Daca, dupa cele cateva zile de tratament la domiciliu, simptomele nu se amelioreaza, trebuie sa ne adresam medicului de familie.

COMPLICATII. In cazul gripei, complicatiile care pot surveni sunt mult mai accentuate decat in virozele respiratorii. Pot aparea suprainfectii bacteriene, pneumonii, infectii la nivelul muschiului cardiac. Gripa este foarte periculoasa la copii, varstnici, bolnavi cronici. La copii, dupa ce simptomele gripale au disparut, pot aparea infectii secundare (de tipul rinitelor, sinuzitelor, bronsitelor, otitelor). La bolnavii cu emfizem pulmonar, astm bronsic, bronsita cronica obstructiva, insuficienta respiratorie, boli cardiace, boli neurologice, cancer, adaugarea unei infectii accentueaza boala de fond. Pneumonia virala cu insuficienta respiratorie acuta este cea mai frecventa suprainfectie bacteriana care apare dupa gripa. Pneumonia variaza de la o forma usoara – care poate fi tratata la domiciliu – pana la o forma grava, care necesita spitalizare. Formele usoare se trateaza la domiciliu cu medicamente pentru scaderea febrei si calmarea durerilor musculare, a durerilor in gat. In formele mai grave este recomandata efectuarea unei radiografii pulmonare pentru a vedea zonele din plamani afectate.

VACCIN. Multi contesta eficienta vaccinului antigripal zicand "m-am vaccinat, dar tot am racit". "Atentie, vaccinul previne numai gripa, nu si alte viroze. Vaccinul antigripal ofera o protectie de 85%-95% persoanelor sanatoase si pana la 65% copiilor si varstnicilor", ne lamureste dr. Viorel Alexandrescu (foto), directorul Centrului National de Referinta pentru Gripa. De retinut ca persoanele vaccinate sunt ferite de complicatiile periculoase ale gripei care pot duce la deces. Vaccinul stimuleaza productia de anticorpi impotriva virusului gripal. Dar trebuie stiut ca exista persoane care, din motive necunoscute, nu raspund la vaccinare, adica nu secreta anticorpi. Vaccinul antigripal contine tulpini ale virusului inactivat care circula in sezonul respectiv. Vaccinul din sezonul actual contine urmatoarele tulpini: A/Wisconsin/67/05 (H3N2), A/Noua Caledonie/20/99 (H1N1), B/Malaiezia/2506 /2004. In prezent, o noua tulpina care nu este cuprinsa in vaccin si-a facut deja aparitia: A/Insulele Solomon/3/2006. Tulpinile se denumesc in functie de locul unde sunt izolate pentru prima data.

HOMEOPATIE. Remediile homeopatice actioneaza bland, dar eficient. Dr. Ioan Teleianu, presedintele Societatii Romane de Homeopatie, explica: "Cand pacientul se plange ca are o stare de slabiciune, febra, frisoane, dureri musculare, greturi, remediul care rezolva aceste simptome este eupatorium. Se poate intampla ca, dupa cateva zile cu temperaturi mai ridicate, pacientul sa se planga de dureri de cap, de somnolenta prelungita, febra foarte puternica, ameteli, gura si buzele foarte uscate, dar fara senzatia de sete. Remediul potrivit este gelsemium".

VIRUSURI. Spre deosebire de virusul gripei, celelalte virusuri care provoaca viroze respiratorii determina foarte rar forme severe de boala. Printre cele mai frecvente virusuri care provoaca aceste viroze "mai blande" se numara virusul sincitial respirator, care afecteaza sugarul si copilul mic, adenovirusurile, rinovirusurile (care provoaca guturaiul), virusurile paragripale (care mimeaza gripa). Aceste viroze debuteaza gradual si dureaza doua-trei zile, in timp ce gripa clasica debuteaza brusc si dureaza 3-5 zile.

PANDEMIE. Inca din 2004, OMS avertiza ca virusul gripei aviare ar putea declansa o pandemie catastrofala. Profesorul doctor Adrian Streinu Cercel spune ca faimosul H5N1 are formidabila capacitate de a-si modifica rapid structura. Si nu este exclus ca, la un moment dat, H5N1 sa fie capabil sa efectueze un schimb de gene cu virusul gripei umane. Din aceasta "combinatie" ar putea sa se nasca un nou virus care sa se transmita rapid interuman. In 1997, la Hong Kong s-au inregistrat cazuri de transmitere de la pacienti la infirmiere fara a prezenta simptomele bolii. OMS a anuntat ca virusul s-a modificat partial, marindu-si transmisibilitatea. Este o modificare usoara, tinand seama ca virusurile gripale sunt intr-o perpetua modificare. De la aparitie in 2003, in Asia, virusul H5N1 a provocat 167 de decese.

SPORT. Pentru a scapa de chinul nasului infundat, al febrei si al ochilor inrositi, pe langa tratamentul obisnuit cu medicamente, puteti sa includeti o serie de exercitii fizice pentru toate grupele musculare, care stimuleaza imunitatea. Studii recente au aratat ca un antrenament usor, de 30 de minute zilnic, reduce la jumatate riscul virozelor de sezon la femeile aflate la menopauza, al caror sistem imunitar este slabit. Specialistul nostru, Luiza Bucur, instructor de finess in cadrul FC National Fitness Center, va recomanda ca atunci cand simtiti primele simptome ale unei viroze sa realizati cateva miscari usoare: rotiri ale umerilor inainte si inapoi, rotiri ale bratelor, ridicari alternative ale bratelor si genuflexiuni.

FITOTERAPIE. Cele mai eficiente antitermice naturale sunt ceaiurile preparate din plante cu gust amar: gentiana, pelinul, ghintura, anghinarea, papadia. Pentru ca efectele acestor plante sa fie maxim, mai indicat este sa folosim pulberea de plante, administrata sublingual – cate o lingurita de cate ori avem febra, dupa care putem sa luam o lingurita de miere. Infuziile cu maghiran pot fi de asemenea o solutie contra simptomelor specifice virozelor. Maghiranul este cunoscut pentru proprietatile lui diuretice, sudorifice si expectorante.