Medicament contra cancerului: mersul pe jos

150 de minute de exerciţii fizice în ritm moderat, efectuate săptă­mânal, ar fi suficiente pentru a reduce riscul de cancer mamar şi de colon. Sunt recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pentru prevenţia acestor forme de cancer, inclusiv a diabetului şi bolilor cardiovasculare.

Exerciţiile fizice au un rol major în reducerea incidenţei anumitor cancere, explică doctorul Ala Alwan, director ge­neral OMS pentru grupul bolilor nontransmisibile şi pentru sănătatea siste­mu­lui nervos. La ora actuală, la nivel mondial, sedentarismul este plasat pe locul al patru­lea între factorii de risc de deces. Astfel, potrivit OMS, 31% din populaţia plane­tei este sedentară. În 2008, aproximativ 460.000 de femei au murit din cauza cancerului de sân, în timp ce aproape 610.000 de bărbaţi şi femei au decedat în urma unor cancere colorectale. 

Exerciţii fizice din copilărie
În faţa acestei crunte realităţi, cele mai recente recomandări ale OMS sunt clare: începând cu vârsta de 18 ani, cel puţin 150 de minute alocate, săptă­mânal, exerciţiilor fizice aerobice mo­derate. Evident dacă suntem interesaţi să ţinem cât mai departe bolile nontransmisibile, respectiv cancerele mamare, de colon, diabetul şi cardiopatiile. La vârste între 5 şi 17 ani, aproximativ 60 de minute de exerciţii fizice mo­derate, chiar energice, sunt suficiente pentru a proteja sănătatea populaţiei din această categorie. În prezent, se vorbeşte despre sedentarism ca despre un fenomen extins în numeroase ţări. Consecinţele acestui fenomen în plină expansiune sunt dezastruoase: cancere, diabet, boli cardiovasculare.

Prevenţie
Profesorul Chris Wild, director al Centrului Internaţional pentru Cerce­tarea Cancerului (CIRC), din cadrul OMS, susţine că „în privinţa bolilor nontransmisibile, sedentarismul este un factor de risc care poate fi ţinut sub control, poate fi modificat. Ceea ce este foarte important, ştiind ponderea pe care o are în afectarea stării publice de sănătate. Anul acesta este programată reuniunea la nivel înalt a Adunării
generale a Naţiunilor Unite consacrată prevenţiei şi controlului cancerelor şi a încă trei boli nontransmisibile, cu risc major de deces: afecţiunile cardiovasculare, infecţiile respiratorii cronice şi diabetul. Împreună, aceste boli sunt cauza a peste 60% dintre decesele înre­gistrate în lume, respectiv 35 mi­lioane de morţi anual. Doctorul Eduardo Cazap, preşedintele Uniunii Internaţionale de Luptă contra Cancerului, spune că acest eveniment al OMS dedicat bolilor nontransmisibile reprezintă o ocazie unică de a mobiliza guvernele pentru a pune în practică programe specifice care să aibă ca obiectiv salvarea a milioane de persoane de a se îmbolnăvi şi de a muri din cauza cancerului şi a altor boli cronice.

La ora actuală, se observă o creştere spectaculoasă a acestor boli, în special în ţările în curs de dezvoltare, unde provoacă 80% dintre decese. Din păcate, degradarea stilului de viaţă, prin diminuarea timpului alocat exerciţiilor fizice, face ca populaţiile să fie într-o stare de sănătate precară, să fie afectate de aceste boli, în special de cancer. În fiecare an, în lume, cancerele pulmonare, de sân, stomac, ficat şi cele co­lorectale deţin ponderea în totalul deceselor prin cancer. În majoritatea lor, în 2008, aceste decese au fost înregistrate în regiuni geografice slab dezvoltate şi, dacă nu se acţionează urgent, acest fenomen se va adânci în scurt timp.

ESTROGEN. Conferen­ţiar doctor Lucian Miron din cadrul UMF Iaşi spune că prin exerciţii fizice efectuate încă din copilărie suntem feriţi de obezitate. „Ţesutul adipos este o sursă suplimentară de estrogen, hormon ce favorizează apariţia cancerului mamar. De aceea, recomand ca, zilnic, 30 de minute să fie alocate sportului, mersului pe jos, pentru a preveni cancerul de sân.” Obezitatea este incriminată şi în cancerele colorectale.

DIABET. „În fiecare zi, mers pe jos ca şi cum aţi vrea să prindeţi trenul abia pus în mişcare.” Iată prima recomandare a profesorului doctor Constantin Ionescu-Târgovişte, din cadrul Institutului „N. Paulescu”, adresată persoanelor consultate şi care sunt în situaţia de a ţine în frâu diabetul  prin­tr-un stil de viaţă echilibrat. „Cât aţi slăbit din noiembrie până în februa­rie?” „Aproape 4 kilograme.” „E bine, dar până în luna mai, când veniţi la consult să mai slăbiţi încă 2 kilograme.” Acestea este un scurt dialog între reputatul profesor şi pacient, care este îndrumat să-şi echilibreze stilul de viaţă şi, astfel, să poată stăpâni diabetul.